În apropiere de granița cu Rusia, două orașe finlandeze vor închide școlile care oferă cursuri de limbă și cultură rusă, spre disperarea părinților și a oficialilor școlari care pledează pentru menținerea legăturii culturale, într-un moment tensionat al relațiilor dintre cele două țări, pe fondul războiului din Ucraina, scrie AFP.
Situată la aproximativ 30 de kilometri de Rusia, școala din Lappeenranta are elevi care discută, uneori în finlandeză, alteori în rusă. Afișe colorate împodobesc pereții în ambele limbi.
„Am fost șocat când am auzit că se închide școala”, a declarat pentru AFP Eetu Varis, un tânăr de 18 ani.
Școala face parte din grupul școlar Itä-Suomen koulu, care are trei unități în orașele Lappeenranta, Imatra și Joensuu, singurele din afara capitalei Helsinki care oferă cursuri de cultură și limbă rusă în plus față de programul de studii finlandez.
Înființate în 1997 și finanțate de stat, aceste școli primare și secundare au în total 700 de elevi cu vârste cuprinse între șase și 18 ani.
Atunci când orașele Lappeenranta și Joensuu au anunțat închiderea școlilor Itä-Suomen koulu la începutul acestui an, invocând lipsa de finanțare, reprezentanții școlilor au văzut în această măsură mai degrabă un semn al sentimentului antirusesc apărut în Finlanda la începutul războiului din Ucraina.
Katri Anttila, șefa grupului școlar, a spus că politicienii locali nu mai sunt interesați de menținerea programelor de limbă rusă în învățământul primar și secundar.
„Limba rusă nu înseamnă Vladimir Putin”
„Este foarte trist. Mă bucur că există părinți și elevi care nu asociază limba rusă cu președintele (Vladimir) Putin și cu guvernul său, pentru că limba nu ar trebui să fie niciodată legată de politică”, a declarat ea pentru AFP.
Anttila a subliniat că va lupta pentru a menține școala deschisă.
Decizia vine într-un moment complicat. De la invazia rusă în Ucraina în februarie 2022, relațiile dintre Finlanda și Rusia s-au deteriorat considerabil.
Renunțând la decenii de nealiniere militară, statul nordic a aderat la NATO în aprilie 2023, provocând furia Moscovei.
Un alt episod a înrăutățit relațiile dintre cei doi vecini în ultimele luni. La jumătatea lunii decembrie, Finlanda și-a închis frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu marele său vecin, după un aflux de aproximativ 1.000 de migranți fără vize din Rusia.
Helsinki acuză Moscova că a orchestrat sosirea acestor migranți, dar autoritățile ruse neagă acest lucru.
Rugat de AFP să explice aceste închideri, Juhani Junnilainen, șeful serviciilor școlare din orașul Lappeenranta, a invocat „lipsa de resurse”.
Mai mult, „interesul pentru limba rusă este în scădere de peste un deceniu”, în timp ce „spaniola a câștigat în popularitate” în rândul elevilor, a subliniat el.
Dincolo de Lappeenranta și Joensuu, orașul Turku (din sud-vestul țării) a decis, de asemenea, să pună capăt programului de predare a limbii ruse în singura școală care îl oferea, invocând o scădere a numărului de elevi înscriși.
„Finlanda trebuie să își înțeleagă vecinul"
Înainte de pandemia COVID și de războiul din Ucraina, aproximativ două milioane de turiști ruși treceau granița în fiecare an pentru a vizita Lappeenranta, generând venituri de peste 300 de milioane de euro pentru regiune.
„Puteai auzi limba rusă peste tot”, își amintește Eetu Varis, tânărul de 18 ani.
În prezent, plăcuțele de înmatriculare rusești sunt destul de rare pe străzile din Lappeenranta.
Asemenea majorității colegilor săi de clasă, Varis vorbește finlandeză ca limbă maternă, dar este dornic să învețe despre alte limbi și culturi.
Iar cultura rusă este deosebit de importantă de învățat, susține Tuomas Laitinien, tatăl a doi copii de la școala din Lappeenranta.
„Finlanda este cunoscută de zeci de ani pentru cunoștințele sale despre Rusia, ceea ce aduce beneficii UE și NATO”, a subliniat bărbatul. „Din punct de vedere geografic, nu ne mișcăm. Rusia este alături de noi și trebuie să îi cunoaștem cultura”, a spus el.
8
39
