Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a reacționat după ce Curtea de Apel din Atena a respins joi cererea României de extrădare a fostului primar Sorin Oprescu: "E greu de explicat simultan, pe de o parte, recunoașterea binemeritată a progreselor reale ale României în combaterea corupției, în aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și, pe de altă parte, faptul că decizii penale definitive sunt respinse la executare în unele state membre pe diverse motive".

Catalin PredoiuFoto: Guvernul Romaniei

Cătălin Predoiu spune că a ridicat, din nou, în cadrul Consiliului JAI, recent desfășurat la Praga, problema cooperării judiciare în materie penală între statele membre UE, respectiv faptul că unii condamnați penal definitiv pentru fapte de corupție în România găsesc „portițe legale” în legislația străină pentru a se sustrage executării pedepsei în unele state membre UE.

  • "E greu de explicat simultan, pe de o parte, recunoașterea binemeritată a progreselor reale ale României în combaterea corupției, în aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul Justiției și, pe de altă parte, faptul că decizii penale definitive sunt respinse la executare în unele State Membre pe diverse motive sau chiar sunt schimbate pe fondul lor (!), unele dintre ele antamând fondul deciziei instanței române. (...)
  • Ceea ce este valabil în materie de combatere a corupției și recunoaștere a executării hotărârilor judecătorești definitive penale într-un stat membru UE trebuie să fie valabil în orice stat membru al UE", afirmă Cătălin Predoiu.

Una dintre explicațiile unor abordări diferite din partea unor instanțe străine este neîncrederea în deciziile instanțelor române, creată de persistența MCV, particular doar două state membre ale UE, alături de Mecanismul ”Rule of Law” valabil pentru toate Statele Membre ale UE, mai spune Predoiu.

Sorin Oprescu a fost arestat provizoriu în Grecia în 17 martie, pentru executarea mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare române în baza hotărârii judecătorești definitive de condamnare.

Arestarea a fost dispusă ca urmare a existenței acestui mandat european de arestare, procedura executării fiind o procedură ce se derulează între instanțe în mod direct, respectiv instanța română şi cea străină.

Procedura de executare a mandatului european de arestare se desfășoară potrivit legislației elene, în termenele şi condițiile prevăzute de aceasta. Ministerul Justiției spune că, în calitate de autoritate centrală, nu a fost şi nu este implicat în această procedură şi nu a fost solicitat, până în prezent, în vederea facilitării comunicării între instanța română și cea străină.

Pe de altă parte, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a comunicat Tribunalului Bucureşti, la fel ca în toate cazurile în care au fost solicitate, toate informațiile necesare pentru a fi transmise instanței străine, mai precizează Ministerul Justiției.

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu - condamnat definitiv, în 13 mai, la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție și prins în Grecia, după ce a fugit din țară - nu va fi extrădat în România, a decis joi Curtea de Apel din Atena.

Magistrații eleni au luat această decizie considerând că Sorin Oprescu nu ar beneficia de condiții decente în închisorile din România, dacă ar fi extrădat şi nu se va putea trata pentru bolile de care suferă, potrivit Antena 3. Prin urmare, Sorin Oprescu rămâne în Grecia pe perioadă nedeterminată.

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în 13 mai la 10 ani și 8 luni de închisoare, fiind acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din corupţie. În prima instanță, primise 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București după mai bine de 6 ani de procese, dosarul fiind trimis în judecată de DNA în noiembrie 2015.