Ruandezii comemorează 30 de ani de la genocidul în care aproximativ 800.000 de oameni au fost uciși de extremiști. Președintele ruandez Paul Kagame a acuzat inacțiunea comunității internaționale pentru că a permis genocidul din 1994 să aibă loc
Rwanda a înregistrat o redresare puternică și o creștere economică în anii care au trecut, dar au rămas cicatrici și există întrebări cu privire la dacă s-a realizat o reconciliere autentică sub domnia îndelungată a lui Kagame, a cărui mișcare rebelă a oprit genocidul și a preluat puterea. El a fost lăudat de mulți pentru că a adus o relativă stabilitate, dar e denigrat de alții pentru intoleranța sa față de disidență.
Crimele au fost declanșate când un avion care îl transporta președintele de atunci Juvénal Habyarimana, un hutu, a fost doborât deasupra Kigali. Tutsi au fost acuzați că au doborât avionul și l-au ucis pe președinte și au devenit astfel ținte în masacrele conduse de extremiști hutu care au durat peste 100 de zile. Unii membri hutu mai moderați care au încercat să protejeze membrii minorității tutsi au fost, de asemenea, uciși.
Autoritățile ruandeze au acuzat de multă vreme comunitatea internațională pentru că a ignorat avertismentele cu privire la crime. Clinton, a spus că genocidul din Rwanda este și un eșec al administrației sale. Președintele francez Emmanuel Macron, într-un videoclip preînregistrat înaintea ceremoniilor de duminică, a declarat că Franța și aliații săi ar fi putut opri genocidul, dar nu au avut voința de a face acest lucru. Declarația lui Macron a venit la trei ani după ce a recunoscut „responsabilitatea covârșitoare” a Franței – cel mai apropiat aliat european al Rwandei în 1994.
„Comunitatea internațională a fost cea care ne-a despărțit, fie din dispreț sau din lașitate”, a spus Kagame într-un discurs după ce a aprins o flacără de amintire și a depus o coroană de flori la un loc memorial cunde se află rămășițele a 250.000 de victime ale genocidului din Kigali.
„Nu vom uita niciodată ororile acelor 100 de zile, durerea și pierderile suferite de poporul din Rwanda”, a spus președintele american Joe Biden într-un comunicat.
Compoziția etnică a Rwandei rămâne în mare parte neschimbată din 1994, cu o majoritate hutu. Tutsi reprezintă 14%, iar Twa doar 1% din cei 14 milioane de locuitori ai Rwandei. Guvernul lui Kagame, dominat de tutsi, a scos în afara legii orice formă de organizare pe criterii etnice, ca parte a eforturilor de a construi o identitate uniformă a Rwandei.
Cărțile naționale de identitate nu mai identifică cetățenii după grupul etnic de care aparțin, iar autoritățile au impus un cod penal dur pentru a-i urmări pe cei suspectați că neagă genocidul sau „ideologia” din spatele acestuia. Unii observatori spun că legea a fost folosită pentru a reduce la tăcere criticii care pun la îndoială politicile guvernului.
Kagame, care a crescut refugiat în Uganda vecină, a fost conducătorul de facto al Rwandei, mai întâi ca vicepreședinte din 1994 până în 2000, apoi ca președinte interimar. El a fost votat în funcție în 2003 și de atunci a fost reales de mai multe ori. Candidat la alegeri stabilite pentru iulie, a câștigat ultimele alegeri cu aproape 99% din voturi.
Activiștii pentru drepturile omului spun că autoritarul Kagame a creat un climat de frică care descurajează discuțiile deschise și libere asupra problemelor naționale. Criticii au acuzat guvernul că îi forțează pe oponenți să fugă, îi închid sau îi fac să dispară, în timp ce alții mor în circumstanțe misterioase. Cei mai serioși rivali politici ai lui Kagame sunt foștii săi camarazi tutsi care trăiesc acum în exil.
Deși în mare parte pașnică, Rwanda a avut și relații tulburi cu vecinii săi.
Recent, tensiunile au izbucnit cu Congo, liderii celor două țări acuzându-se reciproc că sprijină grupurile armate. Relațiile au fost tensionate și cu Burundi din cauza acuzațiilor că Kigali sprijină un grup rebel care atacă Burundi. Iar relațiile cu Uganda nu se normalizează încă pe deplin după o perioadă de tensiuni care decurg din acuzațiile ruandeze că Uganda i-ar susține pe rebelii opuși lui Kagame.
17
7
