Italia nu a colectat până acum venituri din contestata taxă pe profiturile excesive ale băncilor introdusă anul trecut, a anunţat ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Giorgia MeloniFoto: Francesco Fotia-AGF / Shutterstock Editorial / Profimedia Images

În 2023, Guvernul a revizuit taxa de 40% pe profiturile băncilor introdusă în august, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa.

„În prezent nu s-a raportat că s-au primit plăţi", a precizat Giorgetti.

„Un gest politic pentru a strânge voturi mai mult decât fonduri”

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, dăduse asigurări că va strânge trei miliarde de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excesive ale băncilor, acuzate că generează profituri excepţionale de pe urma dobânzilor mari.

„Taxa pe bănci a fost un gest politic pentru a strânge voturi mai mult decât fonduri. Politicienii au ales un mesaj populist fără bază financiară sau legală, iar rezultatul înseamnă mai multe voturi, dar zero bani", declara recent Carlo Alberto Carnevale Maffe, profesor la Universitatea Bocconi din Milano.

Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.

Decizia Italiei a șocat vara trecută piețele financiare

Italia a dat vara trecută o lovitură surprinzătoare băncilor sale şi a provocat o undă de şoc în tot sectorul bancar din Europa, după ce a decis pe 7 august 2023 seara că stabileşte o impozitare unică de 40% pe profiturile obţinute de bănci prin creşterea ratelor dobânzilor.

Chiar dacă şi alte state din Europa, precum Spania şi Ungaria, au introdus taxe pe profiturile suplimentare ale băncilor, analiştii au spus că decizia autorităţilor italiene a luat piaţa pe nepregătite şi a afectat în mod serios încrederea investitorilor.

Giorgia Meloni și-a asumat apoi „întreaga responsabilitate" pentru decizia șocantă de a impune o taxă bancară unică de 40% pe profiturile obţinute de bănci prin creşterea ratelor dobânzilor, care au cauzat daune de durată credibilității guvernului său în fața piețelor financiare.

Surse Reuters au spus că, atunci când măsura a fost anunțată, Trezoreria italiană se aștepta să obțină mai puțin de 3 miliarde de euro din această taxă. Cu toate acestea, înainte de clarificarea plafonului, calculele indicau sume mult mai mari.