Camera Deputaţilor a adoptat, marți, în calitate de for decizional, „Legea 2 Mai”, care prevede că traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare. Totodată, proiectul de lege stipulează că tranzacționarea cu produse care au efecte psihoactive constituie infracţiune şi este pedepsită cu închisoare de la trei la 10 ani. Actul normativ a fost inițiat în contextul accidentului provocat în august 2023 la 2 Mai, unde un băiat de 19 ani care conducea băut a intrat cu mașina într-un grup de tineri și a ucis doi studenți.
„Nu poţi să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieţi, şi după să fii liber pe străzi. Locul traficanţilor este la închisoare. Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai. Să fie clar – avem nevoie de legi de partea victimelor, pentru că trebuie să ne protejăm tinerii de traficul de droguri”, susține ministrul Justiţiei Alina Gorghiu.
Ce prevede Legea 2 Mai
Inițiativa legislativă elimină posibilitatea executării pedepsei sub supraveghere, în cazul traficului de droguri de mare risc şi traficului internaţional de droguri de mare risc.
„Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”, se arată în proiectul de lege.
În noiembrie 2023, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, iar votul Camerei Deputaţilor este decizional. Legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Redăm integral conținutul actului normativ:
- „Art. I. - Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 163 din 06 martie 2014, se modifică și va avea următorul cuprins:
- După articolul 15, se introduce un nou articol, cu următorul cuprins:
- Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (2).
- Art. II- Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, se modifică după cum urmează:
- Art. 16 alin (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
- Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
- Art. 17 Fapta persoanei care, cu intenţie, efectuează fără drept operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.
În noiembrie 2023, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, iar votul Camerei Deputaţilor este decizional. Legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
47% dintre traficanții de droguri condamnați în 2022 au primit închisoare cu suspendare
Potrivit ministrului Justiției, Alina Gorghiu, pe parcursul anului 2022, 810 inculpați au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de trafic de droguri (intern sau internațional). Dintre aceștia, 402 au fost condamnați la pedepse cu executare în regim de detenție, iar pentru 379 de persoane (47% dintre traficanții de droguri) instanțele au pronunțat hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei.
Numai în primele 10 luni ale anului 2023 au fost înregistrate 10.780 de dosare având ca obiect drogurile, faţă de anul anterior, în aceeaşi perioadă, 8.484.
„Bătălia nu este ușoară! Trebuie acționat pe toate palierele de la prevenție la pedeapsă. Am încredere că această categorie de traficanți de droguri de mare risc va sta mai bine în închisoare ca urmare a votului dumneavoastră”, spunea Gorghiu.
Cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de droguri este de 12 ani
Inițiatorii proiectului spun că acesta este „răspunsul” față de creșterea numărului de cauze penale având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri.
În anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluționat a fost de 22.135, față de 18.233 în aceeași perioadă din 2022. Dintre acestea, 10.780 de dosare au fost nou înregistrate, față de 8.484 în aceeași perioadă a anului 2022.
În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani.
În plus, Agenția UE antidrog monitorizează 930 de noi substanțe psihoactive (NSP). Aceste substanțe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale, iar prețul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină atractive de experimentat pentru tineri.
NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii. Dată fiind dinamica lor de apariție și având în vedere substanțele din compoziția lor, acestea nu se află sub control național.
Aceste substanțe produc efecte similare celor produse de drogurile clasice, având acțiune directă asupra creierului uman, producând modificări la nivelul proceselor psihice și de comportament. În același timp, consumul unor asemenea substanțe generează dependență de tip fizic și psihic.
3
18
