România trebuie să intensifice „eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar”, a declarat președintele Klaus Iohannis, miercuri, la un eveniment organizat la București pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea țării noastre la NATO.
Ministerul Apărării Naţionale organizează miercuri un eveniment care marchează împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la NATO, într-un moment tensionat, în plin război în Ucraina. La eveniment au participat preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, oficiali politici şi militari din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Evenimentul are loc în plin conflict la granițele țării noastre și într-un moment în care tot mai mulți oficiali politici și militari europeni au avertizat că războiul s-ar putea extinde în Europa.
Iohannis: Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar
În discursul său, Iohannis a spus că România „beneficiază astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istorie”, pe care le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic și, la rândul său, respectă angajamentele asumate la nivel aliat și contribuie la întărirea securității comune și a apărării colective.
Președintele a mai spus că România trebuie să intensifice „eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar”, fără a spune explicit la ce se referă.
Klaus Iohannis, principalele declarații:
- „Am fost prezenți în Afganistan, am fost parte a Forțelor Multinaționale din Irak și am luptat împreună împotriva terorismului global. Astăzi, menținem o prezență semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo și avem o contribuție consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
- Găzduim structuri NATO operaționale și robuste, iar militarii noștri colaborează și se instruiesc în România împreună cu peste 5.000 de camarazi din Statele Unite ale Americii, Franța, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Țările de Jos, Spania, Macedonia de Nord și Luxemburg.
- Actualul context generat de războiul de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional. Importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spațiului euroatlantic, așa cum a fost recunoscută la Summitul NATO de la Madrid în 2022, ca urmare a demersurilor susținute ale României, este astăzi incontestabilă.
- Am întărit și vom continua să întărim securitatea României și vom depune eforturi suplimentare pentru a consolida structurile aliate de pe teritoriul României.
- Apărarea cetățenilor noștri este una dintre obligațiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranța oamenilor în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă.
- Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea și perfecționarea militarilor noștri și pentru a crește nivelul de interoperabilitate cu forțele aliate.
- În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria națională de apărare și pentru a moderniza infrastructura de transport.
- Împreună cu Aliații din NATO, vom continua să oferim sprijin politic și practic multidimensional Kievului. O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloți F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Fetești.
- Ne vom coordona în continuare în cadrul Uniunii Europene pentru a sprijini parcursul european al Kievului și al Chișinăului și vom pleda pentru acordarea de asistență substanțială Ucrainei pe toate palierele”.
Armata voluntară a României
În februarie, Ministerul Apărării a anunțat că pregătește un proiect de lege potrivit căruia tinerii români cu vârste între 18 și 35 de ani vor putea opta în mod voluntar pentru un stagiu plătit de pregătire militară în cadrul MApN, la finalul căruia fie vor intra în completarea rezervei de mobilizare a Armatei Române, fie vor putea opta să intre într-o selecție pentru a deveni soldat profesionist cu contract de muncă în Armata României.
Astfel, „Statul Major al Apărării a inițiat un proiect de modificare și completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară”, potrivit reprezentanților MApN care au discutat cu presa.
Această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci vine în completare, ca o formă distinctă.
Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni (consecutive), în calitate de militar voluntar în termen. În cadrul programului tinerii vor putea învăța cum să mânuiască diferite tipuri de arme, să participe la cursuri de orientare în teren, de decontaminare, cursuri de prim ajutor și altele.
- „Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.”, potrivit surselor MApN.
Mai exact, solda unui soldat, în funcție de specificația armei pe care se pregătește, poate varia între 2.800 și 3.200 de lei lunar.
În plus, la finalul programului de pregătire de 4 luni, fiecare participant va primi un bonus, un stimulent financiar în valoarea a trei salarii medii brute, iar centrele militare îi vor lua în evidență și-i vor introduce în rezerva operațională a Armatei Române.
Participanții la aceste programe militare voluntare de 4 luni vor putea la final să și opteze pentru a intra într-o selecție a MApN pentru angajarea ca soldat profesionist, cu contract de muncă în Armata României, mai spun sursele MApN.
De precizat că cei care sunt angajați undeva și vor să efectueze acest serviciu militar voluntar - programul de 4 luni - vor putea să o facă fără să-și piardă locul de muncă, angajatorii fiind obligați să suspende temporar contractele de muncă, susțin aceleași surse.
Proiectul legislativ inițiat de MApN a urma să fie adoptat în acest an.
Șeful Armatei a cerut de urgență o lege pentru pregătirea populației: Rusia nu se va opri aici. Nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar e o realitate în care trăim
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, spunea la începutul lunii februarie că se doreşte introducerea unui serviciu militar voluntar, care vizează tinerii între 18 şi 35 de ani ce doresc să îmbrace haina militară. El a menţionat că trebuie găsite instrumentele necesare pentru a avea o populaţie pregătită. „Este un moment T0 în care toate naţiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populaţiei şi nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim”, a argumentat el.
Generalul Gheorghiță Vlad, aflat în funcție din noiembrie 2023, a avertizat că Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente. El s-a declarat „mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”.
„Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, a spus șeful Armatei, la Europa Liberă.
Tot în luna februarie, Ministerul Apărării Naţionale a anunțat că desfăşoară o campanie de recrutare a tinerilor - băieţi şi fete, pentru posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti, fiind disponibile peste 5.000 de posturi.
„Un război de mare intensitate în Europa nu mai e o fantezie”. Avertismente din mai multe colțuri ale Occidentului
Mai mulți lideri militari europeni au avertizat în ultimele luni că un conflict extins pe continent nu mai poate fi exclus, unele analize sugerând că Rusia se pregătește pentru un astfel de scenariu.
În luna ianuarie, mai mulți generali de rang înalt au spus că Alianța Nord-Atlantică ar avea la dispoziție trei ani ca să se pregătească pentru o posibilă ofensivă rusească în Europa, care ar viza atât infrastructura militară, cât și cea civilă.
Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a avertizat și el în ianuarie că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, însă a estimat că Vladimir Putin ar putea invada o țară NATO peste „5-8 ani” începând de acum.
Marți, 9 aprilie, un astfel de avertisment a fost transmis și de șeful diplomației europene, Josep Borrell.
Europa trebuie să se pregătească pentru un potențial război, deoarece un conflict la scară largă pe continent, dincolo de Ucraina, „nu mai este o fantezie”, a spus Josep Borrell, fiind pentru prima dată când șeful diplomației UE prezintă amenințarea Moscovei atât de explicit, scrie Financial Times.
„Rusia amenință Europa”, atât prin războiul pe care îl poartă în prezent în Ucraina, cât și prin atacurile hibride asupra statelor membre ale UE, a declarat marți Josep Borrell, într-un discurs rostit la Bruxelles.
„Războiul se profilează cu siguranță în jurul nostru”, a spus oficialul. „Un război convențional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a întărit el.
În ultimii doi ani, conflictul de la granița UE a dezvăluit limitele capacităților militare ale blocului comunitar. Statele membre au donat echipament militar vital Ucrainei, dar au fost nevoite să admită că nu îi pot oferi necesarul de obuze - un element de bază al conflictului de uzură aflat în desfășurare.
România a fost invitată să adere la Alianţă la Summitul NATO de la Praga din noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru şapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
Pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului ţării noastre la sediul NATO.
Evenimentul organizat miercuri are loc în contextul în care președintele României, Klaus Iohannis, se află în cursă directă pentru funcția de secretar general al NATO.
1
23
