Ce valori sunt necesare pentru a construi o familie sănătoasă. Psiholog: „Momentele dificile sunt pietrele de încercare”
Familia puternică are valori comune care reprezintă fundamentul unei vieți fericite împreună. Valorile comune modelează morala, prioritățile, structurile și tradițiile și se transmit intergenrațional. Explicăm care sunt pilonii care susțin familia puternică și unde greșesc multe dintre familiile românești care ajung în cele din urmă disfuncționale.
„Pentru a avea o familie puternică nu sunt suficiente doar dragostea necondiționată și o bună comunicare, așa cum, deseori, auzim”, este categoric Mihai Copăceanu, psiholog psihoterapeut. O familie puternică înseamnă mult mai mult decât atât: „Este un mediu în fiecare membru al familiei se simte în siguranță și bine din punct de vedere emoțional, se simte încrezător, echilibrat, protejat și mai ales liber să se dezvolte indiferent că vorbim de copii, adulți sau persoane vârstnice”.
În plus, familia puternică este conectată la comunitatea de care aparține și în mod esențial, în fața unor dificultăți și provocări grave, familia se unește și depășește cu succes aceste dificultăți.
Atenția pozitivă construiește conexiuni
Căldura, atenția pozitivă, grija ajută la construirea unor relații de familie puternice, semnalează raisingchildren.net.au. Prin atenție pozitivă părinții își arată interesul față de copii și față de acțiunile lor. Atenția pozitivă construiește conexiuni și arată copilului că părintele este disponibil atunci când are nevoie de el.
Familiile puternice comunică bine atât despre lucrurile bune, cât și despre cele mai puțin bune. Sărbătoresc împreună la bine și discută despre probleme când vremurile sunt dificile. Acest lucru creează un spațiu sigur în care copiii pot împărtăși sentimente precum jena, confuzia sau rușinea și consolidează relațiile membrilor aceleiași familii. O bună comunicare în familie înseamnă ca fiecare membru să vorbească și să fie ascultat. Dacă cel mic nu știe cum să-și exprime sentimentele și gândurile, poate fi învățat astfel încât să știe cum să ceară ce are el nevoie sau își dorește. Nu întotdeauna părintele trebuie să rezolve problema sau să dea sfaturi, ci pur și simplu să asculte și să răspundă cu empatie.
Negocierea este importantă în familie și poate fi învățată, la fel și arta compromisului atunci când există o problemă, astfel încât să poată fi găsită o soluție acceptată de toată lumea.
Comunicarea nonverbală contează și ea – zâmbetul, contactul vizual, atingerile – și consolidează relațiile.
Un mediu familial previzibil și organizat îi poate ajuta pe copii să se simtă în siguranță și îngrijiți. Într-un astfel de mediu, copiii știu la ce să se aștepte în fiecare zi, precum și ce se așteaptă de la ei. Previzibilitatea în viața de familie este deosebit de importantă mai ales atunci când copiii trec prin provocări, schimbări de dezvoltare sau incertitudine. De exemplu, dacă copilul este într-o perioadă de adaptare la o școală nouă, rutina de seară a familiei ar putea fi foarte reconfortantă.
Sugestii pentru crearea unui mediu familial sigur și previzibil
Creați o rutină familială, astfel încât toată lumea să știe la ce să se aștepte – cine ar trebui să facă ce, când, în ce ordine și cât de des. O rutină familială vă poate ajuta, de asemenea, să vă faceți timp pentru activități familiale plăcute sau pentru timp individual cu copiii.
Puneți accent pe valorile familiei – de exemplu, dragostea, respectul, acceptarea, sprijinul reciproc. Ritualurile familiale și regulile familiale sunt modalități bune de a vă asigura că toată lumea știe ce este important pentru familie.

A fi conectat cu alte persoane cărora le pasă de ei este important pentru copii. Conexiunile valoroase includ familia extinsă, prietenii, cartierul și comunitatea. Conexiunile îi ajută pe copii să dezvolte un simț puternic al propriei persoane, le oferă un sentiment mai puternic al locului lor în familie, ca nepoți sau veri, și în cadrul comunității lor.
Voluntariatul sau implicarea în activități regulate din comunitate îi poate ajuta pe copii să dezvolte un sentiment de identitate și apartenență.
Sfaturi pentru conectarea cu ceilalți
Încurajați copilul să-și vadă bunicii, mătușile, unchii și verii. Dacă locuiesc departe, vorbiți cu ei la telefon, scrieți scrisori sau e-mail-uri sau organizați apeluri video.
Implicarea într-un grup comunitar local sau într-un club sportiv oferă copilului șansa de a cunoaște oameni noi și de a vedea membri ai comunității lucrând împreună.
Invitați bunicii, mătușile, unchii, verii sau prietenii familiei la școală sau la evenimente sportive care sunt importante pentru copii – de exemplu, o ceremonie de premiere sau un spectacol.
Șapte valori pentru a construi o familie sănătoasă
Și pentru că trebuie început de undeva, specialiștii propun șapte valori de la care poate debuta construcția unei familii puternice și unite.
1. Empatia este considerată de cei mai mulți specialiști ca fiind o valoare de bază în cadrul unei familii reușite. Asta înseamnă o înțelegere autentică a felului în care celălalt membru al familiei se simte. Înseamnă a te pune efectiv „în pielea lui”. Prin bunătate și luând în considerare emoțiile celorlalți, prin dorința de a înțelege și celelalte puncte de vedere îi putem învăța pe copii ce înseamnă compasiunea. De cele mai multe ori copiii învață empatia observând felul în care părinții lor reacționează cu ceilalți și cum își gestionează emoțiile.
2. Timp petrecut cu familia. Activitățile comune cimentează relațiile de familie la fel de mult precum interesele comune. Prin urmare, timpul petrecut cu familia ar trebui prioritizat și extins la maximum posibil. Timp de calitate împreună cu familia înseamnă gătit, plimbări prin oraș, drumeții, invitarea membrilor familiei extinse pentru a depăna amintiri sau vizionarea unei emisiuni TV.
3. Cinstea. A spune adevărul nu este ușor întotdeauna, dar este esențial pentru a câștiga și menține încrederea între membrii familiei. Îi puteți învăța pe copii onestitatea făcându-i să priceapă consecințele minciunilor, dându-le exemplu de comportament etic și nu doar pedepsindu-i pe că nu spun adevărul.
Integritatea înseamnă consecvență între declarații și acțiuni, iar un copil va sesiza mereu când un părinte una spune și alta face. Integritatea nu înseamnă perfecțiune, ci înseamnă să fii sincer cu privire la propriile imperfecțiuni.
Recunoașterea deschisă și sinceră a greșelilor este esențială pentru a stabili încrederea copiilor în părinții lor. Atunci când un părinte vorbește deschis despre greșelile lui și despre felul în care a înțeles să le corecteze oferă copiilor o lecție puternică de onestitate și credibilitate. Această deschidere devine o ancoră în construirea unor conexiuni mai profunde în cadrul familiei.
4. Iubirea. Dragostea și atașamentul profund țin familiile unite. Felurile simple de a-ți arăta afecțiunea sunt exprimarea verbală a sentimentelor, oferirea de afecțiune fizică sau mici cadouri care arată că ești atent și că persoanele din familie pe care le iubești sunt mereu în gândul tău.
5. Loialitatea. Sprijinul reciproc în momentele dificile este foarte important. Loialitatea se cultivă prin încurajarea membrilor de familie să-și împărtășească sentimentele, fără a-i umili și culpabiliza pentru greșeli, precum și făcând din îngrijirea familiei o prioritate.
6. Perseverența. Din viața niciunei familii nu lipsesc provocările dificile. Viața nu este nicând ușoară și nici predictibilă. Ajutând copiii să devină rezilienți înseamnă a-i pregăti pentru inevitabilele obstacole pe care viața le va pune în calea lor.
Reziliența se dezvoltă prin stabilirea unor obiective comune, prin îngrijirea de sine și acțiune comună pentru depășirea obstacolelor. Atunci când copilul își vede părintele asteptând răbdător și depășind dificultățile va interioriza aceste tip de comportament.
7. Respectul. Grija și politețea trebuie să predomine între membrii aceleiași familii. Copiii trebuie încurajați să aibă un comportament respectuos, prin setarea limitelor și învățându-i ce presupun manierele politicoase.
Momentele dificile sunt pietre de încercare!
Așadar, construirea unei familii puternice și unite necesită timp și răbdare. Pietrele de încercare sunt momentele dificile cărora familia trebuie să le facă față, atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu.
„În situațiile unor impasuri familiale constat că o trăsătură comună este aceea că fiecare membru din familie are propriile obiective și interese și prea puțin are loc o conjugare a intereselor. Familiile românești prezintă disfuncționalități care se observă cu mai multă ușurință în momentele critice, în momentele de criză sau de eșec al vreunui membru, în cazurile tragice, când în loc să crească empatia și într-ajutorarea, crește egoismul, autoapărarea și învinovățirile asupra celuilalt. Vă dau un exemplu, eșecul școlar al copilului este atribuit preponderent mamei, tatăl nu are nicio responsabilitate”, dezvăluie psihologul din experiența de cabinet.
În familiile românești, subliniază acesta, rolurile fiecărui membru sunt strict delimitate ceea ce afectează mult susținerea reciprocă și coeziunea familiei. „Faptul că în multe familii, tatăl nu este implicat în îngrijirea, creșterea și educarea copiilor încă prin primii ani de viață, reprezintă un dezavantaj atât în relația tată-copil cât și, ulterior, în relația dintre soți. Faptul că tatăl este distant, rece, absent, autoritar și superior, fără abilități paternale, reprezintă un factor de risc pentru disfuncțiile ulterioare”, mai spune Copăceanu.
Astăzi mai mult ca oricând constatăm cum abuzul de social media are un rol fundamental în creșterea individualității în cadrul familiei, în izolarea membrilor și în intensificarea conflictelor în familie, atrage atenția psihologul.
Care sunt măsurile eficiente? „Să reducem abuzul de social media și tehnologie, să petrecem mai mult timp împreună, să ne ajutăm reciproc (indiferent de roluri), să elaborăm obiective comune ale familiei, să ne hrănim emoțional. Adică să ne interesăm și să sprijinim sănătatea mintală a familiei și a fiecărui membru, să sprijinim acel membru care are nevoie de noi într-un anumit moment. Să devenim mai flexibili în gândire, să arătăm respect reciproc și să ne rezolvăm conflictele fără jigniri și atacuri personale”, invită specialistul.
