Achizitiile publice: pentru unii muma, pentru altii ciuma
Integrarea in Uniunea Europeana nu se va putea face daca statul roman continua sa atribuie contracte dupa modelul autostrazii Bucuresti-Bors sau al securizarii frontierelor. Consiliul Concurentei intentioneaza sa propuna modificarea legislatiei privind achizitiile publice.
Dealtfel, Consiliul va declansa in aceasta luna ample actiuni de monitorizare si control privind respectarea obligatiilor de transparenta in cazul licitatiilor. Inclusiv atunci cand este vorba de intreprinderi care fie beneficiaza de drepturi speciale.
Romania a fost deseori criticata de Uniunea Europeana pentru alocarea directa a realizarii de obiective unor firme fara a se proceda la organizarea de licitatii transparente. Consiliul Concurentei nu a dat exemple concrete dar se considera ca, in forma actuala, legea privind achizitiile publice contine unele prevederi ce pot conduce la distorsionarea concurentei pe piata.
A fost insa aratata cu degetul o practica larg raspandita: o institutie sau societate de stat organizeaza o licitatie privind achizitii publice sau realizarea unor obiective economice. La licitatie se prezinta trei concurenti dar se observa ca doi dintre ofertanti sunt membri ai aceluiasi grup. Actuala legislatie romaneasca permite astfel de subterfugii.
In schimb, in Uniunea Europeana practica este cu totul interzisa, ea fiind nominalizata doar in codul penal.
Mai mult, la noi, in cazul licitatiilor publice ofertantii se pot asocia chiar daca nu sunt membri ai aceluiasi grup. Chiar daca la prima vedere aceasta practica poate contribui la cresterea eficientei economice ea poate avea o finalitate anticoncurentiala.
Consiliul Concurentei mai are in vedere si schimbul de informatii anterior depunerii ofertelor, intre participanti, care este considerate o practica anticoncurentiala.
„Consiliul Concurentei va scana intreaga legislatie romaneasca pentru a vedea daca contine prevederi ce contravin regulilor de concurenta”, a anuntat presedintele institutiei, Mihai Berinde.
AJUTORUL DE STAT
Nu numai sistemul achizitiilor publice ne provoaca necazuri. Ajutorul de stat
Este inca o chestiune aflata in vizorul Consiliului Concurentei. Mihai Berinde ne-a declarat ca “nici regulile internationale si nici cele europene nu interzic, recurgerea la ajutoare de stat. Singura precizare care se impune este necesitatea disciplinarii in acest domeniu si respectarii criteriilor definite pentru acordarea ajutoarelor.
De asemenea, ajutoarele de stat trebuie sa aiba eficienta scontata asupra profitabilitatii companiilor. Aplicarea regulilor de concurenta in Romania nu trebuie vazuta ca o restrictie, ci mai degraba ca un element care ajuta companiile romanesti sa se integreze in piata unica europeana.”
Prevederile acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si respectiv al ajutorului de stat se aplica de la inchiderea negocierilor acestui capitol si nu in momentul aderarii sau la finele unor perioade de tranzitie.
Ca urmare, nu mai avem voie sa facem nici un pas gresit in ceea ce priveste politica de acordare a ajutorului de stat” a declarat Mihai Berinde, Presedintele Consiliului Concurentei.
In acelasi timp, au fost discutate probleme concrete cu care se confrunta furnizorii de ajutor de stat la intocmirea notificarilor.
Ajutoarele de stat se acorda de catre ministere si institutiile romanesti abilitate.
Consiliul Concurentei are rolul de a examina notificarile privind acordarea ajutoarelor de stat prezentate acestuia de catre ministerele si institutiile furnizoare si pe aceasta baza, de a le autoriza doar pe cele compatibile cu criteriile stabilite pentru fiecare tip de ajutor de stat, definite de legislatia romaneasca armonizata cu cea europeana.
REGULILE JOCULUI
Regulamentul Consiliului Concurentei privind transparenta relatiilor financiare dintre autoritatile publice se aplica in ceea ce priveste:
• compensarea pierderilor din activitatea de exploatare, respectiv punerea de catre autoritatile publice la dispozitie intreprinderilor publice, cu titlu gratuit, a unor sume pentru finantarea curenta sau pentru acoperirea pierderilor curente;
• furnizarea de capital de catre stat, respectiv punerea la dispozitie intreprinderilor publice, cu titlu gratuit, a unor sume ca aport de capital;
• alocarea de fonduri nerambursabile de catre autoritatile publice sau acordarea unor credite in termeni preferentiali intreprinderilor publice;
• acordarea de avantaje financiare intreprinderilor publice prin renuntarea la dividende sau la recuperarea oricaror sume datorate;
• compensatii pentru sarcinile financiare impuse de autoritatile publice.