BNR e în ședință de politică monetară: Menținerea dobânzii cheie la 6,5% e singura decizie posibilă în acest context incert

Banca Națională a României se reunește miercuri, 8 octombrie, pentru a decide nivelul dobânzii de politică monetară, iar un comunicat oficial va veni la ora 15. Toate semnele indică însă menținerea statusquo-ului la 6,5% pe an, într-un moment în care inflația galopează, deficitul bugetar scapă de sub control, iar economia amenință să intre în recesiune.

Ședința de astăzi a Consiliului de Administrație al BNR vine într-un context economic deosebit de complex, în care banca centrală trebuie să jongleze cu obiective dificile: să combată inflația, dar să nu sugrume și mai mult o economie aflată deja sub presiune.„

Deficitele vor rămâne la valori nesustenabile pentru mulți ani și vom avea o lungă perioadă de inflație ridicată”, apreciază Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, asociație care reunește analiști financiar-bancari.

Consensul economiștilor: Nicio schimbare

Conform sondajelor realizate în rândul economiștilor și analiștilor principalelor bănci din România, expectativa unanimă este ca BNR să mențină neschimbată dobânda de politică monetară în ședința din 8 octombrie. Această decizie ar continua seria de mențineri ale dobânzii cheie la 6,5%, nivel la care se află din august 2024, când a avut loc ultima reducere de la 6,75%.

„Am ajuns într-o combinație extrem de nefericită: o economie stagnantă sau care scade și o inflație ridicată”, mai spune Codirlașu. „Dacă banca centrală scade dobânda, va accelera inflația. Dacă o crește, accentuează reculul economiei. Iar statul nu are absolut deloc spațiu fiscal pentru a încuraja economia.”

Asta în timp ce Guvernul pare să urmeze ceea ce literatura financiară numește „represiune financiară” — folosirea inflației și a taxării pentru a reduce valoarea reală a datoriei publice. Autoritățile au impus taxe pe bănci, depozite și piețele de capital, scutind în același timp obligațiunile guvernamentale pentru a orienta investitorii către finanțarea statului.

Decizia de menținere a dobânzii cheie a BNR nu este deloc surprinzătoare dacă privim istoricul recent. În ianuarie 2025, BNR a menținut dobânda cheie la 6,5%, deși rata anuală a inflației crescuse în ultimele trei luni ale anului precedent.

Argumentul principal: Inflația încăpățânată

Principalul motiv pentru care BNR va menține dobânda neschimbată este evident: inflația continuă să fie problematică. Rata anuală a inflației va trece de 10%, într-o mișcare masivă care reflectă impactul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan și liberalizarea prețurilor la energie.

Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat în august că suntem aproape de vârful inflaționist, iar orice relaxare prematură ar risca să alimenteze și mai mult creșterea prețurilor.

Deficitul bugetar: provocarea fiscală majoră

Al doilea argument esențial pentru menținerea dobânzii vine din zona fiscală. Deficitul bugetar al României a urcat la 3,68% din PIB în prima jumătate a anului 2025, în creștere față de 3,62% în aceeași perioadă a anului trecut, pe măsură ce guvernul se străduiește să echilibreze cheltuielile în creștere cu încetinirea creșterii veniturilor.

Mai grav, pe primele șapte luni ale lui 2025, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 76,44 miliarde lei, respectiv 4,04% din PIB. Această traiectorie îngrijorătoare pune România într-o poziție vulnerabilă în fața piețelor financiare și a Comisiei Europene.

„Ceea ce ne menține în categoria noastră de rating este apartenența la UE, faptul că avem acces la fonduri europene și, probabil, faptul că Comisia Europeană nu ne va lăsa să deraiem”, a spus președintele CFA România. „Dar tocmai pentru că avem aceste deficite ridicate, riscul de downgrade rămâne. Cred că vom mai vorbi despre el în următorii trei ani.”, a completat el.

România va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după ce începe ajustarea fiscală, avertizează analiștii financiari. În acest context, BNR nu-și poate permite să relaxeze politica monetară, deoarece ar trimite un semnal greșit pieței și ar putea amplifica presiunile inflaționiste generate de dezechilibrele fiscale.

Dilema recesiunii: Argumente pentru o improbabilă reducere

Totuși, există și argumente teoretice pentru o reducere a dobânzii, chiar dacă acestea vor fi probabil ignorate în ședința de astăzi a BNR. Sondajele de specialitate din iulie indică o slăbire abruptă și generalizată a intențiilor de angajare în orizontul foarte scurt de timp, ceea ce sugerează că economia se îndreaptă spre o încetinire severă.

Mugur Isărescu însuși a recunoscut riscul recesiunii, subliniind că evitarea acesteia „depinde de absorbția fondurilor europene”. Cu alte cuvinte, fără un impuls fiscal pozitiv din fonduri europene, economia românească riscă să se contracte.

Ce ar putea face BNR?

În acest context, BNR are trei opțiuni teoretice:

1. Menținerea dobânzii la 6,5% (scenariul cel mai probabil)

• Argument: Inflația e mult peste țintă, deficitul bugetar este nesustenabil, iar cursul valutar este controlat, dar sub presiune
• Dezavantaj: Riscă să agraveze încetinirea economică

2. Reducerea dobânzii cu 0,25 puncte procentuale

• Argument: Ar susține economia aflată în dificultate și ar reduce costurile de finanțare
• Dezavantaj: Ar trimite un semnal greșit în contextul inflației ridicate și ar putea accelera deprecierea leului

3. Majorarea dobânzii

• Argument: Ar combate mai agresiv inflația și ar stabiliza cursul
• Dezavantaj: Aproape imposibil în contextul în care economia se îndreaptă spre recesiune

Concluzie: Menținerea dobânzii, singura opțiune realistă

O inflație încăpățânată, un calendar fiscal incert și riscuri externe în creștere au împiedicat relaxarea monetară în ultimele ședințe ale BNR, și aceste constrângeri rămân valabile și astăzi.

BNR se află într-o poziție extrem de dificilă: trebuie să mențină o politică monetară restrictivă pentru a combate inflația și a păstra credibilitatea, chiar dacă acest lucru amplifică riscul de recesiune. În absența unei consolidări fiscale credibile din partea Guvernului și a unei stabilizări a inflației, banca centrală nu are alternativă decât să mențină dobânda la nivelul actual.

Întrebarea reală nu este „ce va decide BNR astăzi?”, ci mai degrabă „când va putea BNR să reînceapă ciclul de relaxare monetară?” – și răspunsul la această întrebare depinde mai mult de Guvern decât de banca centrală.