Legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție

După ce a atacat Legea Guvernului Bolojan care modifică sistemul de pensii ale magistraților, instanța supremă a decis joi să depună o sesizare de neconstituționalitate și împotriva legii privind plata pensiilor private, adoptată cu o zi în urmă de Parlament. Actul normativ prevede că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani.

Decizia a fost luată joi de către Înalte Curte de Casație și Justiție, care în sesizarea către CCR reclamă:

1. Încălcarea dreptului la proprietate privată şi a principiului egalităţii în drepturi, prevăzute de Constituție.
2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime.

Sesizarea depusă de către ÎCCJ poate fi consultată aici:

„Sumele acumulate în Pilonul II de pensii sunt proprietate privată”

ICCJ – condusă de judecătoarea Lia Savonea – spune în sesizarea către CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II de pensii reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.

„Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”, arată instanța supremă.

„Ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție mai spun că prevederile legii privind pensile private instituie limitări ale dreptului de proprietate al participantului asupra fondului personal deținut în contul său și ale libertății contractuale, disproporționate în raport cu scopul urmărit de legiuitor, prin faptul că:

• obținerea unei pensii private este condiționată de încheierea unui contract de plată,
• este împiedicată retragerea participantului din contractul de plată și încasarea integrală a activului personal din contul său individual printr-o plată unică
• este limitat cuantumul pensiei lunare.

„Justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.

Astfel, potrivit expunerii de motive, elaborarea și adoptarea Legii privind plata pensiilor private este justificată pe de o parte de acumularea unor sume tot mai mari în conturile individuale ale participanților, pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, iar, pe de altă parte, de situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare de un număr însemnat de  participanți la fondurile de pensii private (…) În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă.”, mai spune ICCJ.

Legea nu spune clar ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii

Argumentele ICCJ pentru încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime sunt:

• „Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară si secundară, fără să fie clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea expresă normativă în lege.
• Legea nu are prevederi clare privind situaţiile juridice tranzitorii adică ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii, pentru a crea un cadrul clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie”.

ICCJ spune că neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constat sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor. „De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au rectificate aspectele de neconstituționalitate”.

Ce prevede legea

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, miercuri, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.

Principala modificare, care a stârnit nemulțumiri publice, este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, așa cum se întâmplă acum, ci maximum 30% din sumă, iar restul, lunar, eșalonat pe 8 ani.

Pacienții cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere. De asemenea, pot primi toată suma sub formă de plată unică persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.

Principalele prevederi ale legii:

• „Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
• Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
• Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.
• Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată. Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.
• Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându-se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.
• În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Proiectul prevede și reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private. Conform actului normativ, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum și fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau supraviețuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.