Călin Georgescu, trimis în judecată alături de Horațiu Potra și de 20 de mercenari ai acestuia: „Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente” / Planul pus la cale, al cărui autor moral a fost Georgescu

Fostul candidat la prezidenţiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată, marți, pentru șase infracțiuni, cea mai gravă fiind complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false.

• Pe de altă parte, într-o ieșire publică de marți în numele celui trimis în instanță, avocatul lui Călin Georgescu, Lucian Catrinoiu, a criticat dur rechizitoriul întocmit de procurori. Apărătorul a catalogat documentul drept „un simulacru de rechizitoriu, care va fi desființat de Justiție, pentru că, să nu uităm, Justiția se înfăptuiește de către Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de către celelalte instanțe judecătorești”.

În același dosar au fost trimiși în judecată și Horațiu Potra, pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică și alți 20 de mercenari din gruparea sa.

Horațiu Potra, fiul său, Dorian Potra și un alt membru al familiei, Alexandru Potra au fugit din România, fiind dați în urmărire internațională, iar autoritățile române nu au încă informații despre locul unde s-ar afla.

Strategia pusă la cale de Georgescu cu Horațiu Potra

Conform unui comunicat al Parchetului General, în contextul deciziei din 6 decembrie 2024 prin care Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024 Călin Georgescu s-a întâlnit la Ciolpani, județul Ilfov, în incinta unui centru de echitație, „în condiții de clandestinitate”, cu Horațiu Potra (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale, precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi au pus în discuție un plan conform căruia Potra, împreună cu persoane din cercul său, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, arată procurorii.

Referitor la Georgescu, procurorii spun că acesta „a întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a lui Potra”, prin acțiuni „materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzate de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024”.

Citește și

Horațiu Potra, acuzat de tentativă de lovitură de stat, vrea să obțină azil în Rusia, susține procurorul general

Cum a fost organizat grupul paramilitar de 21 de oameni trimis în București la o zi după anularea alegerilor

Ca urmare a planului stabilit, Horațiu Potra a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației.

„Protestele urmau să fie deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a lui Georgescu, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională”, conform Parchetului.

În aceeași zi, 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, două pistoale și 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre București.

Ca urmare a unui apel la 112, au fost organizate filtre de poliție în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01:30 – 03:00, autoritățile reușind depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești – Săftica, județul Ilfov, comuna Mănești, județul Dâmbovița, comuna Cornești, județul Dâmbovița și municipiul București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase.

În opinia Parchetului, acțiunile grupării lui Potra nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.

„Tentativă de subminare a autorității constituționale legitime”

În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.

Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică, mai spun procurorii.

„Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.

Pe baza premiselor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente”, mai spune Parchetul General.

Dosarul se va judeca la Curtea de Apel București.

Conform anchetatorilor, în timpul anchetei, Călin Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere, potrivit anchetatorilor.

Georgescu se află sub control judiciar din 26 februarie, având mai multe interdicții, printre care să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare. El a contestat măsura prin care i s-a prelungit controlul judiciar cu încă 60 de zile, însă instanța i-a respins definitiv cererea.

Citește și

Șeful companiei care i-a transportat pe mercenarii lui Horațiu Potra în Congo, reținut. Compania sa aeriană, acuzată că a prejudiciat statul de 12 milioane de lei / A promis un avion către ANAF

Procurorii i-au schimbat încadrarea juridică lui Călin Georgescu

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au schimbat încadrarea juridică, în luna august, în acest dosar. Inițial, fostul candidat independent la prezidențiale a fost cercetat pentru instigare la comiterea de fapte împotriva ordinii constituționale și pentru comunicare de informații false. Acum, procurorii de la Parchetul General îl acuză de complicitate la fapte împotriva ordinii constituționale și comunicare falsă în formă continuată.

Gruparea înarmată a lui Horaţiu Potra, formată din mercenari cu o vastă experienţă în operaţiuni de destabilizare şi tactici de gherilă, era pregătită să creeze haos în România după anularea alegerilor prezidenţiale din luna decembrie, se arată în documentele procurorilor.

„Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă, strategia urmărind, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, afirmă anchetatorii.

Călin Georgescu este identificat ca fiind autorul intelectual al întregului plan de preluare a pârghiilor de putere.

„Specificul acţional ce caracterizează conduita inculpatului Georgescu Călin nu este unul întâmplător, ci cristalizează teza că acesta este autorul intelectual al întregului plan de preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere, având ascendent inclusiv asupra lui Potra Horaţiu, acesta îndeplinind negreşit şi întocmai dispoziţiile sale, membrii grupării aşteptând semnalul trasat de către candidat, prin intermediul reţelelor de socializare, astfel cum Potra Horaţiu le-a transmis pe grupurile de mesagerie electronică relevante DRC şi RALF”, potrivit procurorilor.

Dacă va fi găsit vinovat, Georgescu riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani. Dosarul în care sunt inculpați fostul candidat la prezidențiale și Potra va fi trimis la Curtea de Apel București, potrivit Realitatea Plus.

Călin Georgescu a mai fost trimis în judecată anterior pentru propaganda legionară.