Ce nu li se spune viitoarelor mame. Dr. Daniela Popescu, neonatolog: „Mamele trebuie informate blând, dar realist despre ce înseamnă cu adevărat un start bun în viață pentru copil“

Primele 1.000 de zile de viață sunt cele mai importante atât pentru bebeluș, cât și pentru mamă și pentru relația dintre ei. Un start bun la naștere și în maternitate poate face diferența între o mamă informată corect și plină de încredere și una copleșită de disperare, de sentimentul că „nu sunt în stare să am grijă de propriul copil“, consideră dr. Daniela Popescu, medic neonatolog și șefa secției de Neonatologie la Spitalul MedLife Medici’s din Timișoara.

Un start bun în viață îi oferă bebelușului o bază solidă pentru o dezvoltare sănătoasă pe termen lung. În schimb, lipsa informațiilor sau expunerea la mesaje greșite ori idealizate despre primele zile după naștere – atât pentru copil, cât și pentru familie – poate duce la dificultăți reale pentru toți cei implicați, atrage atenția dr. Daniela Popescu. „Mamele trebuie informate blând, dar realist despre ce înseamnă cu adevărat un start bun în viață pentru copil“, spune medicul neonatolog.

„Minutul de aur” și rolul nevăzut al neonatologului

Ce înseamnă un start bun în viață? „În primul minut de viață, așa-numitul «minut de aur», neonatologul trebuie să fie prezent lângă nou-născut. Dacă el are nevoie de ajutor, de exemplu, oxigenare deficitară, pot apărea leziuni neurologice pe termen lung. Acesta este rolul nostru: să fim acolo exact când trebuie, să intervenim rapid”, subliniază medicul.

Alăptarea precoce este o parte esențială a startului bun, iar echipa medicală trebuie să încurajeze poziționarea bebelușului la sân cât mai devreme, ideal în prima oră de viață. „Noi, la nașterile naturale, nu plecăm cu nou-născutul din sala de naștere până nu atinge sânul mamei”, spune dr. Popescu.

Hrănirea la sân face parte din „tratamentele“ de prevenție de care are nevoie nou-născutul, alături de vaccinuri. Este o „imunitate pasivă“, după cum o numește medicul neonatolog. „Este vorba despre imunoglobulinele care trec prin lapte, prin colostru în mod special, de la mamă la copil.“

Cezariana programată întârzie lactația, dar nu o face imposibilă

Un subiect sensibil pentru multe mame îl reprezintă alăptarea după cezariană, mai ales dacă este programată, fără declanșarea travaliului. „Este adevărat că, fără travaliu, secreția lactată se instalează mai greu. Dar nu înseamnă că nu o să vină laptele. Dacă mama își dorește, va reuși să alăpteze“, oferă încurajări medicul neonatolog.

Ceea ce lipsește adesea este o informare realistă a mamelor în acest sens: „La cursurile de alăptare se vorbește frumos, dar de multe ori prea idealizat. Când realitatea nu corespunde poveștii, mamele intră în panică. Am văzut mame disperate, care au crezut că nu sunt bune de nimic. Că nu pot avea grijă de copil pentru că nu reușesc să alăpteze din prima clipă”.

Mesajul medicului neonatolog: începutul poate fi greu, dar e normal să nu fie ușor. „«Meseria» de mamă se învață în timp și, chiar dacă o mămică nu a reușit să-și alăpteze copilul din prima clipă nu înseamnă că nu poate recupera în timp”, spune dr. Daniela Popescu.

„Vaccinarea e prevenție. Nu o mai poți face când copilul s-a îmbolnăvit”

Un viitor sănătos pentru bebeluș depinde într-o mare măsură și de vaccinurile primite în maternitate. În România, nou-născuții primesc două vaccinuri în primele zile după naștere în maternitate: antihepatitic B și antituberculoză (BCG). Cu toate acestea, unii părinți refuză administrarea lor. „Contează foarte mult de unde ne informăm, să ne luăm informațiile pentru decizii medicale din surse verificate, științifice”, spune dr. Daniela Popescu.

Ce se întâmplă dacă părinții refuză vaccinarea bebelușului la naștere? „Riscul este ca bebelușul să facă boala. Dacă cineva din familie are hepatită B sau tuberculoză, copilul nevaccinat care intră în contact cu acel membru al familiei sau cu obiecte personale infectate – forfecuța, unghiera etc. – se poate îmbolnăvi. Iar dacă ajunge să primească sânge sau produse de sânge, cum se întâmplă în caz de anemie sau de intervenție chirurgicală, pericolul devine și mai mare pentru hepatita B.”

Vestea bună este că vaccinurile respective se pot recupera. Dar doar dacă bebelușul nu a contractat deja boala respectivă. „Vaccinarea e prevenție. Nu o mai poți face când copilul s-a îmbolnăvit. Atunci treci la tratament, dar ai pierdut ocazia să previi“, subliniază neonatologul.

Mituri care pun presiune pe părinți

Dr. Popescu enumeră cele mai frecvente mituri despre care consideră că le fac rău atât mamelor, cât și copiilor.

Multe mame spun: „Laptele meu e slab”, ceea ce este fals întotdeauna. Laptele matern este perfect adaptat nevoilor copilului, chiar dacă în faza de lapte matur arată „ca o apă tulbure”. „Laptele de mamă conține 87,5% apă, dar este alimentul ideal pentru copil, ceea ce face să nu fie nevoie de suplimentare cu apă sau ceai nici măcar vara, pe vreme caniculară“, explică dr. Popescu.

De asemenea, există și percepția eronată că un bebeluș care a primit de câteva ori lapte praf nu va mai putea fi hrănit la sân. „Copiii sunt deștepți și aleg din ce li se oferă varianta cea mai ușoară. Într-adevăr, e posibil să prefere biberonul, pentru că le e mai ușor să se hrănească astfel, dar dacă ulterior le oferim doar sânul, îl vor accepta. Dacă mama are răbdare și perseverență, poate relua alăptarea.“

Un alt mit care îi sperie pe părinți este că, atunci când copilul plânge, sigur îl doare ceva. Plânsul e limbajul bebelușului. Poate exprima foame, frig, dorința de a fi luat în brațe. „Trebuie doar să învățăm să descifrăm acest limbaj și, în timp, părinții învață să-l descifreze, chiar dacă la început pare dificil”, spune medicul.

Băița bebelușului: cât de des o facem și cum

Sunt țări în care nou-născuții nu sunt spălați imediat după naștere. În România, baia se recomandă zilnic, dar cu blândețe. „Nu insistăm la curățarea pielii copilului pentru a nu îndepărta vernixul, acesta resorbindu-se în primele ore de viață”, detaliază dr. Popescu. Medicul susține că îmbăierea seară de seară ține nu doar de igienă, ci poate fi și parte din ritualul de liniștire și conectare cu părintele. „Să-i cânți, să te uiți în ochii lui, să-i spui ceva. După baie, mulți bebeluși dorm mai bine. E un moment de liniște și pentru ei, și pentru părinți.”

Sindromul morții subite: cum îl prevenim

Deși rar, sindromul morții subite la nou-născuți rămâne o realitate tulburătoare. Recomandările actuale sunt ca bebelușul să fie culcat pe spate, fără perne, fără jucării de pluș în pătuț. „Eu sunt pro carusel, dar jucăriile trebuie fixate bine. În rest, nimic în jurul copilului. Nu are nevoie de pernă.”

În ceea ce privește înfășatul, deși controversat, poate fi reconfortant: „Copiii au avut întotdeauna puncte de sprijin în uter prin atingerea de peretele uterin. Înfășatul blând – nu prea strâns și nu pentru a lega picioarele – le dă acea senzație de siguranță și vor dormi mai bine“, explică medicul neonatolog.

„Ar fi un păcat ca tocmai noi să umbrim bucuria nașterii pentru mame”

Momentul nașterii este definitoriu pentru bebeluș, dar și pentru mamă și pentru echilibrul ei psiho-emoțional. De aceea, este foarte important ca experiența în maternitate să fie una cât mai confortabilă pentru ea, iar conexiunea cu medicii este esențială. „Noi, aici, la MedLife, avem consulturi prenatale cu părinții. Îi întrebăm dacă au avut infecții, dacă urmează tratamente. Le explicăm la ce să se aștepte. Apoi, la naștere, deja ne cunosc. Contează enorm pentru mame să vadă o figură cunoscută în sala de naștere, pe lângă obstetrician“, spune medicul.

Experiența nașterii în sine poate influența în bună măsură modul în care femeia se raportează la viața de mamă. „Nașterea pentru o femeie este o teamă. Indiferent cât de echilibrată psihic și emoțional ar fi, este o teamă. Pentru că nașterea poate veni cu surprizele ei, legate de mamă sau legate de copil. Dar în același timp, nașterea este un motiv de bucurie și ar fi de o tristețe maximă ca noi, medicii cu cea mai frumoasă specialitate, care este neonatologia, din punctul meu de vedere, tocmai noi să umbrim această bucurie în vreun fel. Ar fi păcat ca tocmai noi să le creăm anxietăți, stres“, subliniază dr. Daniela Popescu.

După naștere, medicii vizitează zilnic mamele, le explică rezultatele analizelor și răspund la orice întrebare. Înainte de externare, mamele sunt învățate cum să schimbe scutecul, să facă băița, să recunoască semnele care impun consult. Le dăm și «manualul de utilizare» pentru părinți, adică informații utile odată ajunși acasă cu bebelușul”, precizează dr. Popescu.

După externare, părinții au acces gratuit la un consult neonatal în primele 28 de zile. „Menținem legătura și continuăm sprijinul și după ce pleacă acasă.”

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife