Sari direct la conținut

Ce se întâmplă dacă nu tratezi o ruptură de ligament la genunchi? Avertismentul dr. Radu Prejbeanu, MedLife Medici’s, unul dintre cei mai experimentați ortopezi din România

Ce se întâmplă dacă nu tratezi o ruptură de ligament la genunchi? Avertismentul dr. Radu Prejbeanu, MedLife Medici’s, unul dintre cei mai experimentați ortopezi din România
Dr. Radu Prejbeanu Foto: MedLife

O ruptură de ligament netratată poate duce, în timp, la distrugerea articulației genunchiului și, în cele din urmă, la necesitatea unei proteze. Deși intervențiile minim invazive, precum artroscopia, sunt astăzi sigure, rapide și eficiente, mulți pacienți amână operația din frică sau dezinformare. „Studiile spun că, undeva după 10-15 ani de la o ruptură de ligament netratată, genunchiul suferă cel puțin o ruptură de cartilaj sau de menisc, care duce în cele din urmă la proteză de genunchi“, avertizează dr. Radu Prejbeanu, director medical al Spitalului MedLife Medici’s din Timișoara și unul dintre cei mai reputați chirurgi ortopezi din țară. Cu o experiență de aproape 20.000 de intervenții chirurgicale – dintre care 70% în patologia genunchiului – dr. Prejbeanu atrage atenția că ruptura de ligamente nu este o problemă minoră și că vârsta nu ar trebui să fie un motiv pentru a amâna tratamentul.

Ruptura de ligament încrucișat anterior este una dintre cele mai frecvente leziuni în care se intervine artroscopic, dar și una dintre cele mai amânate. Mulți pacienți trăiesc ani întregi cu o astfel de leziune, fie pentru că nu știu că o au, fie pentru că au fost sfătuiți că se poate trăi și așa, dacă nu practică sport de performanță.

Realitatea medicală este, însă, alta: instabilitatea articulară provoacă degradări în lanț. „La început ai o senzație de instabilitate la mișcări care necesită pivotare sau răsucire, apoi apare deformarea genunchiului și, în cele din urmă, nu mai poți să mergi“, explică dr. Prejbeanu.

Operația nu este una complicată, dar necesită experiență. „O operație de ligamente corect executată nu poți s-o faci decât dacă ai 150-200 de operații la activ – înainte de acest număr, se consideră că nu prea ai experiență. Iar dacă ai mai puțin de 50 pe an, operația devine un pic mai riscantă.“

De la intervenții clasice la recuperare în aceeași zi

Dr. Radu Prejbeanu este unul dintre chirurgii cu o experiență vastă în chirurgia genunchiului, realizând între 150 și 200 de reconstrucții ligamentare pe an și afirmă că tehnologia a schimbat complet standardele. În plus, dr. Prejbeanu conduce centrul de training în patologia genunchiului al Societății Europene de Traumatologie Sportivă, Chirurgia Genunchiului și Artroscopie.

Artroscopia – procedură minim invazivă folosită pentru tratarea acestor leziuni – presupune doar două incizii mici, prin care se introduc o cameră și instrumentele necesare reparării țesuturilor afectate.

„Dacă în anii ’70, când a fost inventată tehnica endoscopică, aveam un video cu câțiva frame/secundă, azi am ajuns la 7K, ceea ce înseamnă că a crescut enorm calitatea și precizia intervențiilor, iar traumatismul chirurgical a devenit minor“, explică medicul.

În prezent, un pacient operat la genunchi pleacă pe picioare fie în aceeași zi, fie în 24 de ore. „Înainte, stătea 7-14 zile, apoi în ghips 3-4 săptămâni. Azi, poate să pună piciorul în pământ în aceeași zi, merge normal în 2-4 săptămâni, iar recuperarea completă se face în 6-9 luni.“

Biologia genunchiului contează mai mult decât vârsta pacientului

Intervenția poate fi indicată și la pacienți vârstnici, dacă starea articulației o permite. „Dacă ești sănătos și nu ai o uzură generală a genunchiului, chiar dacă ai 65 de ani și ți-ai rupt ligamentele, indicația de operație se păstrează“, spune dr. Prejbeanu.

Mai mult, el recomandă ca inclusiv copiii și adolescenții cu astfel de leziuni să fie operați, contrar unor opinii populare care sugerează așteptarea până la finalizarea creșterii.

„Succesul unei operații constă în faptul că pacientul e reintegrat sportiv – adică face tot ceea ce făcea înainte“, explică medicul. „Sportiv“ nu înseamnă performanță, ci capacitatea de a efectua mișcările normale, de zi cu zi.

Protezarea genunchiului: când nu mai există altă soluție

Pentru pacienții cu degenerare avansată a articulației și dureri constante, soluția este endoprotezarea – înlocuirea completă sau parțială a genunchiului. În aceste cazuri, tehnologia minim invazivă, crioterapia și fizioterapia contribuie la o recuperare rapidă și eficientă. „După ce s-a trezit din anestezie, pacientul poate călca deja pe picior, iar asta îi dă încredere că poate să meargă repede“, spune dr. Prejbeanu.

Deși materialele moderne din care sunt realizate implanturile sunt extrem de durabile, acestea nu sunt „pe viață“: „Dacă pui o proteză de genunchi la 50 de ani, te aștepți ca la 75 s-o schimbi.“

Medicii evaluează starea biologică, nu doar vârsta: la MedLife Medici’s, dr. Prejbeanu a realizat protezări și la pacienți de 91, respectiv 102 ani.

Un spital cu tehnologie peste media europeană

Toate aceste intervenții se desfășoară într-un spital construit de la zero, cu destinație exclusivă medicală, inaugurat în decembrie 2024. Spitalul MedLife Medici’s din Timișoara este dotat cu echipamente de ultimă generație în toate domeniile – de la imagistică, la terapie intensivă, robotică și chirurgie ortopedică.

„Multe centre din Europa nu au tehnologia pe care o avem noi“, spune medicul. „Pentru mine e o provocare să fac din Spitalul Medici’s un spital de referință regional pe chirurgia generală, robotică, ortopedie, chirurgia spinală, estetică, urologie și, nu în ultimul rând, obstetrică-ginecologie“, completează directorul medical.

Frica de operație, o frână care poate costa scump

Pentru pacienții care amână intervenția din teamă, dr. Prejbeanu are un mesaj clar: „Mulți pacienți îmi spun: «Dacă știam că intervenția e așa ușoară, o făceam mai repede. Mi-a fost frică degeaba»“. „Și pe bună dreptate: echipele medicale sunt pregătite să îi ofere tot confortul și sprijinul în perioada de spitalizare, aceasta reprezentând doar o bucățică din viața lui“, conchide chirurgul ortoped.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife