Ce vor să transmită versurile cu „sfinți în temniți și martiri” din imnul religios controversat cântat în Catedrala Națională / Explicațiile preotului care a coordonat publicarea cântecului

Un cântec interpretat în acest weekend în Catedrala Națională de un cor bisericesc a stârnit controverse după ce versurile au fost atribuite, în mod eronat, poetului legionar Radu Gyr. Melodia face parte dintr-o „culegere de colinde și cântece din închisori”, coordonată muzical de preotul Cristian Todireanu. HotNews s-a întâlnit cu preotul pentru a-l întreba dacă melodia are vreo legătură cu Mișcarea Legionară și la ce se referă versurile acesteia, care vorbesc despre „sfinți în temniți și martiri”.

• „După 2000, când au început să excaveze la cimitirul din Aiud, unde era și groapa comună de la închisoare, au început să descopere oseminte și moaște. Mulți dintre cei care au fost închiși pe nedrept au trăit clipe de sfințenie și au ajuns la martiriu, s-au sfințit în închisorile comuniste”, explică preotul Todireanu.
• „Legea interzice apologia ideilor legionare, nu interzice tot ce a scris un legionar” explică profesorul Radu Rizoiu, de la Facultatea de Drept a Universității București, de ce chiar dacă ar fi aparținut lui Radu Gyr, poezia respectivă nu ar fi intrat sub incidența legii penale. 

Corul Patriarhiei Tronos Junior a interpretat pe 30 octombrie în Catedrala Națională melodia care se numește „Avem”. Mai mulți politicieni, jurnaliști, dar și fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Vasile Bănescu au criticat această alegere a Patriarhiei, deoarece versurile ar fi fost scrise de poetul legionar Radu Gyr. 

„Cultivarea festivistă în spațiul ecleziastic a memoriei și textelor unor intelectuali căzuți cândva în ispita demonismului ideologic, legionar sau comunist, face un enorm rău Bisericii”, consideră Bănescu. Ulterior, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei a distribuit pe Facebook postarea unui istoric care arăta că, de fapt, poezia respectivă nu este scrisă de Radu Gyr, ci de maicile de la Mânăstirea Diaconești. 

„În 2007, ne-am hotărât să scoatem o carte”

HotNews l-a căutat pe coordonatorul muzical al culegerii de cântece care se numește „Din Înaltul Cer. Colinde și Cântece din Închisori pe notație psaltică”, în care se regăsește și melodia „Avem”, pentru a afla mai multe detalii despre versurile care au stârnit această controversă.

„Mă cunoșteam cu maicile de la Mânăstirea Diaconești de prin anii 1996, 1997, 1998. Prin 2003-2004, a venit la mine părintele Amfilohie de la mănăstirea respectivă și m-a rugat să fac muzică cu ele. Am scos câteva CD-uri împreună. Maicile aveau și preocuparea aceasta de a pune poeziile „sfinților din închisori” pe muzică, de a face colinde. De exemplu, luau o colindă mai veche și făceau niște compilații. Le scriau de mână. 

În 2007, am hotărât cu părintele (n.r.- Amfilohie) să scoatem o carte, să tipărim toate colindele și cântecele. Partitura aceasta („Avem” – n.red.) este lucrată de două sau de trei maici, pe care le cunosc foarte bine. Maica Antuza, una dintre ele, a făcut filologie, și ea era foarte bună pe poezie, pe rimă, pe analiza frazei, pe accente”, spune preotul.

Care este mesajul textului

Cristian Todireanu spune că textul poeziei „Avem” nu are mesaje politice sau ideologice, ci se referă la personaje din istoria României.

Printre versurile poeziei „Avem” pot fi găsite și următoarele: 

• „Avem atâtea lacrimi și prigoane / Că ne e plin pământul de martiri”
• „Avem Ardealul Sfânt, pământul răstignirii / Avem Ierarhii Sfinți, pe Iancu și martirii / Pe Horea tras pe roată pentru neam”
• „Avem un rai de sfinți în temniți dați la moarte / Și aruncați în groapă neștiuți / Dar astăzi dând pământul la o parte / Ies moaște Sfinte-n zeghe grea de deținuți
• E jertfa lor de veacuri mărturia / Ce strigă din morminte pân-la noi / Să apărăm cu râvnă Ortodoxia / Și acest pământ de Sfinți și de eroi ”.

L-am întrebat pe preot la ce se referă respectivele versuri:

„Sunt aluzii la Sfântul Constantin Brâncoveanu, la Ștefan cel Mare, la Ardeal și prin ce a trecut Ardealul (n.r.- prin Dictatul de la Viena, încheiat la 30 august 1940, România a fost silită să cedeze aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei), iar la sfârșit, noi suntem îndemnați să apărăm ortodoxia și pământul de sfinți și de eroi”, explică preotul. 

În ceea ce privește „sfinții din temniți”, Cristian Todireanu explică: 

„Se referă la faptul că, după 2000, când au început să excaveze la cimitirul din Aiud, unde era și groapa comună de la închisoare, au început să descopere oseminte și moaște. Mulți dintre cei care au fost închiși pe nedrept au trăit clipe de sfințenie și au ajuns la martiriu, s-au sfințit în închisorile comuniste. La asta se referă, la faptul că în zeghele alea de deținuți au fost și oameni care s-au sfințit și care au fost descoperiți când au început excavări, cred că prin 2000 a început prima dată, sau 2001”, spune preotul. 

Trebuie precizat însă că, într-adevăr, printre cei care au suferit în temnițele comuniste au fost și membri ai Mișcării Legionare. Subiectul continuă să fie controversat în România. 

„Trebuie văzut de ce au ajuns o bună parte din acești „sfinți” în închisori. Unii au ajuns pentru că au avut o activitate intensă în mișcarea legionară. Lumea uită faptul că Radu Gyr este cel care a scris mare parte dintre imnurile Mișcării Legionare, imnurile care instigau la violență, care instigau la exterminarea evreilor. Și atunci partea aceasta cu „sfințenia”, cu faptul că ei s-au mântuit sau li s-a șters păcatele, ține de Biserică. E treaba Bisericii cum se raportează la acești sfinți, dar noi suntem stat laic și trebuie să venim și să spunem cum au fost oamenii aceștia”, a explicat într-un interviu pentru HotNews, Matei Gheboianu, decanul Facultății de istorie de la Universitatea București. 

Cristian Todireanu explică pentru HotNews că versurile din cântecul „Avem” nu fac o trimitere directă la o persoană care a trecut prin închisorile comuniste. 

„Anul trecut, 6-7 dintre cei 16 sfinți noi canonizați au trecut prin închisori și au pătimit acolo. Nu e cu trimitere specială la cineva, ci pur și simplu la cei care au fost martiri și mărturisitori, care și-au sfințit viața inclusiv în închisori”.

Un sfânt contestat de Institutul Elie Wiesel

Preotul se referă la canonizarea în 2024 a unor sfinți români, printre care teologul Dumitru Stăniloaie, părintele Arsenie Boca, starețul mănăstirii Sihăstria, Cleopa Ilie, și preotul Ilie Lăcătușu.

În cazul lui Ilie Lăcătușu, Institutul Elie Wiesel a depus o contestație din cauza trecutului legionar al acestuia. Cu toate acestea, o icoană a lui Ilie Lăcătușu se află inclusiv în Catedrala Națională, sfințită zilele trecute. 

Legăturile Mănăstirii Diaconești cu Mișcarea Legionară

Acum, în această controversă, cercetătoarea Adina Marincea a atras atenția că și Mânăstirea Diaconești a avut legături cu Mișcarea Legionară. Măicuța Mina, cunoscută și ca Xenia Mămăligă, care a devenit măicuță în 2007 și care a murit în 2019, a format în tinerețe prima „Cetățuie” din Lugoj.

„«Cetățuile» erau formele de organizare ale Mișcării Legionare destinate fetelor și femeilor, echivalentul genizat al «Cuiburilor» legionare ale bărbaților. Aceste forme de organizare apăreau ca instrucțiuni ale liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu în «Cărticica șefului de cuib». Cetățuile, spunea el, aveau rolul de a educa tinerele pentru rolul de mamă, vocația supremă a femeii legionare. Însă ele contribuiau și cu munca și propagarea ideilor legionare”, a explicat cercetătoarea Adina Marincea, pentru HotNews.

Ea mai spune că „Mănăstirea Diaconești a cultivat de-a lungul timpului și mai ales după venirea maicii Mina cultul diferitelor figuri legionare.”

„Corul măicuțelor cântă încă de prin 2010 versuri atribuite unor legionari precum Valeriu Gafencu (Trăiesc flămând) sau Radu Gyr (Rugăciune). (…) Tot Măicuțele au îngrijit o ediție a unui text al Părintelui Gheorghe Calciu, și el fost legionar, dar și texte ale legionarului Ioan Ianolide (apropiat de legionarul Gafencu)”, scrie cercetătoarea. 

Cum explică preotul confuzia cu poezia cu Radu Gyr 

Cristian Todireanu spune că textul măicuțelor de la Diaconești a fost atribuit poetului legionar Radu Gyr din cauza unei confuzii. În anii ’40, Gyr a scris poezia intitulată „Avem atâția morți”, iar această poezie se regăsește în aceeași culegere de texte coordonată muzical de preotul Todireanu și, de asemenea, a fost pusă pe muzică psaltică de Mănăstirea Diaconești. 

„Legea interzice apologia ideilor legionare”

HotNews l-a contactat pe Radu Rizoiu, profesor la Facultatea de Drept a Universității din București, pentru a afla dacă operele scrise de autori legionari intră sub incidența legislației din România. 

„Legea interzice apologia ideilor legionare, nu interzice tot ce a scris un legionar. Atâta vreme cât versurile alea nu spun nimic despre „sfântă tinereță legionară”, nu fac apologia ideilor legionare, eu zic că nu se încalcă legea. 

Dacă vă apucați și faceți un simpozion Radu Gyr, acolo ar putea să fie lucrurile mai controversate, că înseamnă că faceți apologia unui membru al Mișcării. Dacă, în schimb, faceți un simpozion despre poetul Radu Gyr, în care discutați opera lui lirică care nu are conotație politică, eu nu cred că are o problemă. 

Opinia mea este că atunci când se sancționează penal ceva trebuie să fie o faptă foarte clar definită. Ori acum, pe legea asta, lucrurile nu sunt foarte clar definite”, a spus profesorul.

„Nu putem spune că este neapărat un text neolegionar”

Totuși, în circuitul textelor cântate în biserică există și unele care chiar aparțin unor autori legionari. Drept dovadă, în culegerea „Din Înaltul Cer”, există mai multe poezii semnate de Radu Gyr.

HotNews a discutat pe acest subiect cu Lucian Chișu, cercetător și fost director al Institutului de Istorie și Teorie Literară  „G. Călinescu”. Acesta explică faptul că în domeniul literaturii se fac de multe ori confuzii. 

„Vă dau un exemplu, pe Wikipedia, la Gala Galaction, una dintre fotografiile prezentate ca fiind ale lui este a lui Bartolomeu Anania. Asta arată profesionalismul celor care se ocupă acolo. Poezia despre care s-a pus că este a lui Radu Gyr este o poezie patriotică și abia la final are o trimitere către religie. Nu putem spune că este neapărat un text neolegionar, asta ar fi o forțare a notei”, spune Lucian Chișu.

Profesorul consideră că lucrurile trebuie puse într-un context istoric, oferind exemplul lui Mihai Eminescu, care a fost acuzat de idei protolegionare.

„Au fost lucruri care s-au petrecut la timpurile lor. Așa, de exemplu, Eminescu a fost făcut protolegionar la un moment dat pentru unele dintre poeziile sale, care erau, sigur, xenofobe, dar erau scrise când Mișcarea Legionară nici nu exista. 

Aceasta arată că modul nostru de a judeca este uneori întunecat de patimi. Ceea ce arată antologia respectivă este clar. Dacă în internet oricine poate să intervină și poate pune ceea ce crede că este important de informat, într-o carte, și mai ales într-o antologie ca aceasta, lucrurile devin clare, pentru că cei care semnează acolo își asumă responsabilitatea, adică editura și autorii”, spune profesorul.

„Poeziile circulă independent”

Întrebat despre cum poate fi privită poezia lui Radu Gyr, profesorul Lucian Chișu spune că este dificil de dat un răspuns. 

„E greu să dau un răspuns, ar trebui să mișc un gard între două zone, iar gardul respectiv este făcut din sârmă ghimpată. Propriu-zis, operațiunea aceasta ar trebui tranșată de către cei care sunt de o parte și de alta. În ceea ce îl privește pe Radu Gyr, poezia sa a fost apreciată într-o anumită vreme. Radu Gyr a fost condamnat, a stat mulți ani în închisoare pentru convingerile sale. Din clipa în care au fost publicate, tipărite, poeziile circulă independent, pot să impresioneze sau, dimpotrivă, să dezamăgească pe unii și alții. 

În ceea ce privește viziunea legionară, mi se pare de-a dreptul riscant să consideri orice text așa. Adică ne întoarcem la un gen de cenzură care exista și în comunism, cu anumite cuvinte, cu anumite expresii, care nu mai aveau dreptul să fie folosite. Asta este totuși un abuz. Dar institutul nu este o instanță de judecată, și nici critica literară, fiindcă se ocupă cu «imaginația ideilor», nu cu legile imuabile ale științei”, a mai spus profesorul.