Cele mai recente tehnici de tratare a herniei de disc, explicate de dr. Raisa Croitoru, neurochirurg MedLife: „Endoscopia spinală oferă o recuperare foarte rapidă reducând la minim trauma operatorie“

În zilele noastre, durerile de spate cauzate de hernia de disc nu ar trebui să mai genereze atât de multă suferință, pentru că metodele chirurgicale au evoluat foarte mult, astfel încât afecțiunea poate fi tratată minim invaziv, cu rezultate excelente și recuperare rapidă, explică dr. Raisa Croitoru, medic specialist neurochirurg în cadrul Hyperclinicii MedLife Medical Park.

Durerea în partea de jos a spatelui este atât de comună, încât aproape toată populația ajunge să acuze, măcar o dată de-a lungul vieții, un episod de durere lombară. În aproximativ 5%-15% din cazuri, cauza este hernia de disc, potrivit studiilor. „Discurile vertebrale sunt ca niște amortizoare între vertebre. Un disc este alcătuit dintr-o parte mai dură, ca o carapace care are în interior o parte mai moale. Această parte mai moale preia toate șocurile. În momentul în care această carapace se fisurează, porțiunea moale poate să iasă în partea posterioară spre nerv și se produce o hernie de disc. În funcție de localizarea herniei de disc, durerea se simte la nivelul piciorului sau brațului”, explică dr. Raisa Croitoru.

Hernia de disc poate apărea la orice vârstă. Neurochirurgul Raisa Croitoru a tratat pacienți cu această afecțiune care aveau 87 de ani, dar și pacienți care aveau 16 ani. „Există persoane cu anumite predispoziții anatomice, cu anumite particularități, în care unele oase ale coloanei vertebrale nu se sudează foarte bine sau au probleme cu niște ligamente din zona lombosacrală. Dar mai există și pacienți care fac mult sport și hernia de disc poate apărea în urma unui traumatism sau a suprasolicitării. Iar la sportivi – la cei de performanță, în principal – tot ceea ce înseamnă structură articulară sau discală se degradează mult mai repede din cauza acestor microtraumatisme repetate”, explică dr. Raisa Croitoru.

Cei care au lucrat de acasă în pandemie au probleme cu coloana

Persoanele care lucrează foarte mult la birou formează și o categorie de pacienți din ce în ce mai comună în cabinetele neurochirurgilor. Corporatiștii, de exemplu, ajung să aibă tot mai multe probleme de coloană ca urmare a orelor îndelungate din zi petrecute la birou, în fața computerului. „Foarte mulți devin sedentari, sunt nevoiți să stea ore în șir pe scaun, nu mai au activitate fizică și atunci partea musculară nu mai oferă o susținere competentă pentru coloană. Prin urmare, presiunea pe discuri este foarte mare și apare o degradare prematură a acestor structuri discale și vertebrale. În ultima perioadă, intervalul cel mai frecvent de vârstă în care boala a apărut a fost undeva între 28 și 43 de ani. Sunt cei care au lucrat de acasă în pandemie – mulți dintre ei – și care au stat foarte mult în șezut la birou, care au luat în greutate în ultima perioadă, nu au făcut niciun fel de mișcare și care apoi s-au apucat să facă sport brusc. Or, dacă ridici o greutate mare dintr-o dată și mușchii nu mai sunt eficienți, apar niște microleziuni pe discuri. Pe principiul picăturii chinezești, dacă lezez discul acela de 100 de ori pe zi, dacă stau într-o poziție proastă constant, atunci automat se va forma o fisură și, la prima mișcare subită, se va sparge și un fragment din el va aluneca în afară”, subliniază medicul.

„Atunci când există durere, nu trebuie să așteptăm“

Nu orice hernie de disc se operează, atrage atenția dr. Raisa Croitoru. Există o proporție de 80% din herniile „proaspete” care răspund foarte bine la tratamentul conservator. Acesta constă în: repaus, purtarea unui brâu, kinetoterapie, cu precizarea că nu este indicată atunci când durerile sunt foarte mari. „Dacă există semne de iritație a rădăcinilor nervoase, dacă există furnicături în picior, dureri de spate, amorțeli și, mai ales, o scădere de forță musculară – și de obicei șoferii observă că nu mai apasă foarte bine pedala de accelerație sau de ambreiaj – atunci hernia de disc va avea cel mai probabil o indicație chirurgicală”, explică medicul neurochirurg.

În funcție de simptome, medicul specialist neurolog sau neurochirurg poate recomanda anumite investigații medicale, fie că este vorba despre un set de radiografii, fie că este vorba despre un CT sau RMN de coloană. Dacă medicii observă hernii de dimensiuni mari sau poziționate incorect pe imagistica prin rezonanță magnetică și care au semne tipice de afectare a rădăcinilor nervoase, atunci instituie o serie de etape de tratament.

În primul rând, tratament conservator cu pastile, fizioterapie și kinetoterapie, timp de patru-nouă săptămâni. Asta dacă durerile nu sunt foarte mari sau nu sunt semne de afectare a rădăcinii nervoase, precum pareza pe picior sau deficitul motor.

„Atunci când există durere, când hernia de disc produce semne care să altereze calitatea vieții cotidiene, nu trebuie să așteptăm multe săptămâni de tratament conservator ca să vedem dacă trece sau nu. Putem să facem intervenția chirurgicală printr-o tehnică minim invazivă – cum este cea endoscopică – care nu mai aduce dezavantajele operației clasice, nu mai traumatizează mușchii. Rolul ei principal este de a elibera nervii de compresiunea făcută de discul care s-a degradat. Endoscopia spinală scapă pacientul de durere și-l pune în poziția de a-și relua foarte repede activitățile cotidiene. Am operat sportivi de performanță care joacă în continuare. În prezent, operez foarte multe hernii și microscopic. Din punctul meu de vedere, trebuie să facem o îmbinare a cazurilor pe care le abordăm microscopic și endoscopic, selectând foarte atent care este cea mai bună opțiune pentru fiecare pacient în parte. Pentru că există cazuri care ar merge mai bine microscopic decât endoscopic, în funcție de trăsăturile pe care hernia respectivă la are pe imagistică: pe RMN sau pe CT. Sunt cazuri, de exemplu la unele persoane în vârstă, de modificări osoase și articulare foarte importante și poate la acestea decompresia făcută endoscopic nu este suficientă, pacientul necesitând în aceste cazuri și tratamentul unei posibile instabilități ulterioare”, explică dr. Raisa Croitoru.

Fiecare caz în parte necesită o evaluare amănunțită și holistică, atrage atenția neurochirurgul, pentru că nu toate discurile degradate produc suferință neurologică și trebuie tratate prin intervenție chirurgicală, plus că unii pacienți nu au o singură boală: „Sunt pacienți care au o mulțime de alte probleme de sănătate, de exemplu cardiologice și pulmonare. Și nu poți să-i ții foarte mult anesteziați pentru intervenții complexe cu riscuri mari de sângerare sau alte complicații. Sunt discuții elaborate și ideea de bază este că fiecare caz trebuie tratat individual. Nu există o rețetă pentru toate herniile de disc, o rețetă pentru toate bolile. Fiecare pacient are problemele lui și trebuie să primească un tratament țintit pentru aceste nevoi și pentru particularitățile lui anatomice și degenerative.”

Ce este endoscopia spinală, cea mai nouă tehnică chirurgicală pentru tratarea herniei de disc

Tehnica chirurgicală clasică, deschisă, de rezolvare a herniei de disc impune o disecție largă, cu tăierea musculaturii pe o porțiune de 10-15 centimetri și este practicată și astăzi în multe spitale. Acest tip de intervenție presupune să tai mult din os și din structura lui de rezistență pentru a putea ajunge la acea parte care apasă pe nerv.

Ulterior, s-a trecut la tehnici microscopice în care abordul este mult mai restrâns, de doi-trei centimetri. La fel, se procedează la o tăiere pe lângă mijlocul coloanei, iar prin respectiva tăietură se intră cu niște instrumente speciale care-ți permit să îndepărtezi sau să tai o mică parte din musculatură ca să ajungi la problema respectivă.

În prezent, mai există și varianta endoscopică în care, cu ajutorul endoscopului – un instrument foarte subțire, asemănător unui pix, dotat cu o sursă de lumină și cu o cameră în vârf – se poate vizualiza și ajunge, printre fibrele musculare, la țintă. Această tehnică presupune o incizie foarte mică, cu păstrarea musculaturii și cu o minimă traumă la nivelul structurilor spinale. Toate acestea înseamnă pentru pacient o minimalizare a durerii și o recuperare foarte rapidă și este tot ce poate fi mai nou în materie de rezolvare medicală a herniilor de disc.

Mobilizare rapidă post-intervenție

Prin tehnica endoscopică – dar și în cazul în care se aplică cea microscopică – spitalizarea pacientului se reduce la o singură zi, după realizarea procedurii. Pacientul, mai spune dr. Croitoru, ar putea fi lăsat să plece acasă în aceeași seară postintervenție, însă aici mai intervin și alte considerente pentru care se preferă supravegherea puțin mai lungă. Adică, depinde de vârsta pacientului, de problemele de sănătate asociate, plus că intervenția are loc sub anestezie generală și există și aici un oarecare risc. „Însă ce trebuie reținut este că pacientul poate fi mobilizat foarte, foarte repede, cam la patru ore de la intervenție se poate da jos din pat, se poate duce singur la baie”, subliniază medicul specialist neurochirurg.

Ce ar mai trebui spus este că, deși pacientul vine la spital în dimineața intervenției și are loc o discuție cu medicul anestezist din echipă, anterior cu două-trei zile, acestuia i se face o evaluare și mai multe analize medicale specifice.

Pe lângă spitalizarea mai mică de 24 de ore, alte beneficii ale endoscopiei spinale sunt riscurile de sângerare și de infecție reduse, tocmai pentru că abordul este foarte mic, iar țesuturile nu sunt traumatizate. Prin urmare, și durerile postoperatorii la nivelul plăgii pe care le simt pacienții sunt mici și perfect controlabile cu analgezice și antiinflamatoare. 

Postoperator, pacienții trebuie să vină la o reevaluare medicală după trei săptămâni și li se recomandă fizioterapie sau kinetoterapie. „Întotdeauna după o operație de hernie de disc este bine ca pacientul să aibă un program de kinetoterapie. De cele mai multe ori, eu le dau o broșură în care au toate indicațiile, inclusiv cele de mișcare, pe care trebuie să le urmeze. Aceasta pentru că, după o perioadă de suferință, musculatura spatelui devine foarte slăbită și trebuie recăpătat tonusul, fără să existe o presiune suplimentară asupra discurilor. În plus, obișnuiesc să țin legătura telefonic cu pacienții mei tocmai pentru a mă asigura că totul este în regulă”, mai spune medicul specialist. Dacă după trei săptămâni, la evaluarea medicală, totul este în grafic, atunci pacientul își poate relua activitățile obișnuite.

Binele pacientului, pe primul loc

Pentru medicul neurochirurg, tratarea patologiei spinale oferă multe satisfacții, pentru că, în general, după operație, pacientul poate fi considerat vindecat. „Indiferent cât de mare este efortul tău ca medic, indiferent ce dificultăți îți pune în momentul respectiv intervenția chirurgicală, binele pe care îl obține pacientul respectiv ulterior face să anuleze practic toate dificultățile”, precizează medicul.

Din punctul de vedere al Raisei Croitoru, neurochirurgia este cea mai frumoasă specialitate medicală: „Am considerat-o mereu ca fiind cea mai frumoasă și mai interesantă parte din medicină. Sigur că fiecare consideră că ceea ce el a ales este cel mai important. Dar, pentru mine, sistemul nervos este partea aceea care face din ființa umană ceea ce este, ca și gândire și acțiune și este cel care comandă întregii musculaturi să își îndeplinească funcțiile și să te ajute să faci ceea ce vrei să faci. Din punctul meu de vedere, omul este cea mai frumoasă construcție din Univers, iar neurochirurgul trebuie să fie unealta care rezidește temelia umană atunci când ea este zguduită de suferință”.

Sigur, sunt și momente dificile în această meserie, iar pe unul dintre ele ni-l împărtășește dr. Croitoru: „Cel mai dificil caz a fost al unei paciente cu metastază cerebrală plecată de la un cancer de sân foarte, foarte agresiv, triplu negativ. Am operat-o și timp de o lună și jumătate locul chirurgical a fost perfect curat. Cu tratament oncologic de radio și chimioterapie, imagistica spunea atunci că nu mai avea niciun fel de tumoră vizibilă, și că celelalte tumori intraseră în remisiune. Din păcate, după o scurtă vreme, tratamentul oncologic a trebuit oprit și metastazele – și cerebrale, vertebrale, hepatice și pulmonare – au revenit. Mi-am dorit foarte mult ca speranța de viață a acestei paciente să învingă statistica, și eu, și restul echipei cu care o gestionam: medicul care a operat-o de tumora la sân și medicul oncolog care a încercat toate schemele de tratament disponibile. A fost o lovitură pentru noi toți. Sunt pacienți cu care creez niște legături foarte puternice din punct de vedere emoțional și, în momentul în care boala de bază este mai puternică decât posibilitățile noastre medicale, atunci este o tragedie și pentru noi, nu doar pentru familie”.

Însă, mai spune dr. Croitoru, „chiar dacă au existat aceste momente care ne-au făcut să ne simțim neputincioși în fața cursului vieții, am fost recompensați înzecit cu pacienți cu tumori cerebrale maligne care după operație au învins statistica și care încă luptă și se bucură de fiecare zi, fiecare an, fiecare control la care zâmbesc și ne spun «mă simt bine», și le putem zâmbi înapoi «ești bine»“.

Vindecarea pacienților, cea mai mare răsplată

Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, dr. Raisa Croitoru și-a dorit mereu să practice neurochirurgia de foarte bună calitate. Doar că dotările din spitalul de stat unde-și făcea rezidențiatul erau departe de ceea ce considera că i-ar putea aduce satisfacție profesională. Așa că și-a întocmit un dosar pentru a pleca în străinătate, în căutarea oportunităților de pregătire profesională. Printr-o conjunctură care s-a dovedit a fi benefică, a găsit acele oportunități în România, la spitalul MedLife, într-o echipă tânără, entuziastă și pusă pe treabă.

„Cercetam centrele din afara țării când unul dintre colegii de la o altă specializare m-a întrebat dacă nu aș vrea să merg chirurg ajutor la MedLife, pentru că unul dintre medicii întorși în România și care-și începuse practica la MedLife își căuta un rezident cu care să opereze”, detaliază dr. Croitoru parcursul profesional.

La MedLife a găsit atât echipa care i-a permis să acumuleze experiență profesională, cât și condițiile în care medicul este respectat din toate punctele de vedere și pe toate palierele profesionale: „Căutam să văd care este avansul tehnologic actual, cum este normal să se întâmple lucrurile și ce trebuie să învăț ca să fiu la nivelul pe care-l doream de la mine”, spune ea.

Specializările urmate în Franța, Germania și Belgia au contat și ele, la fel ca și trainingurile făcute de-a lungul anilor și în timpul rezidențiatului, și în timpul specializărilor ulterioare. În Germania a învățat tot ce se poate despre endoscopia spinală, tehnică utilizată și în alte țări, dar în care Germania, alături de Belgia excelează.

Care este cea mai mare satisfacție a Raisei Croitoru ca medic tânăr? „Am avut o discuție cu o pacientă pe care am externat-o de curând și care era o doamnă foarte draguță, foarte blândă și sensibilă, operată de vreo cinci ori la coloană în spitalele de stat și căreia i-am făcut o intervenție de fixare a coloanei cu proteză de disc, șuruburi și tije. Mi-a spus că nu știe cum să-și exprime recunoștința pentru că a scăpat de dureri și că se simte bine. I-am răspuns că pentru mine cea mai mare răsplată este am putut să îi redau bucuria, mobilitatea, zâmbetul, viața de dinainte de calvarul ultimilor ani. Că aceasta este mulțumirea și cumva oglinda capacităților mele. Abia aștepta să meargă acasă și să-i facă nepotului clătite cu dulceață, îi promisese de luni de zile. Alerga prin recepție, așteptând să coboare Buni. Ce-i mai frumos de atât? Mi-a trecut atunci toată oboseala acumulată saptămâna aceea, că era duminică atunci când am externat-o. Tu, ca medic, îi oferi pacientului priceperea ta în tot ce înseamnă «a fi doctor», comunicarea și timpul, care nu este doar cel chirurgical ci și cel din perioada premergătoare sau ulterioară operației. Această energie pe care o investești în pacient, în tot ce îi oferi, ca și explicații, confort, încredere, informații și tehnică medicală, în efectuarea pașilor către vindecare, o primești înapoi din feedbackul pacientului, din tot ce ai făcut să-l ajuți să câștige înapoi din lupta lui cu boala”, conchide dr. Raisa Croitoru.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife