Critici la legea majoratului digital: „Ideea SRI-ului a reușit. Orice utilizator trebuie identificat online” / Ce au reclamat Google, CNA ori ANCOM
Proiectul de lege privind majoratul online, adoptat luni de Senat, prin care minorii cu vârste de până la 16 ani nu vor putea accesa servicii online decât cu acord parental, „introduce o obligație generală de identificare online pentru orice utilizator: Instagram, TikTok, Facebook, LinkedIn și orice site doar cu buletinul”, susține Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI). Critici asupra formei inițiale a proiectului au fost ridicate și de Google România, CNA și mai ales ANCOM, autoritatea care va verifica aplicarea legii, după ce va trece de Parlament.
Senatul a adoptat, luni, în plen, proiectul de lege privind majoratul online, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil.
ApTI: Sub legea majoratului digital, orice utilizator trebuie să fie identificat online
Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), condusă de Bogdan Manolea, jurist specializat in dreptul online, susține însă că varianta adoptată de Senat propune niște măsuri excesive, imposibil de aplicat, la nivel tehnic sau în practică.
„Iar unele dintre aceste măsuri au efecte adverse incredibile – cum ar fi obligarea identificării tuturor utilizatorilor de Internet la accesarea unui serviciu (pentru a se stabili că nu au sub 16 ani)”, reclamă acesta.
Asociația susține că obligația generală de identificare online doar cu buletinul pentru orice utilizator de Instagram, TikTok, Facebook, LinkedIn ar fi instituită prin Art. 5, alineatul 3 al propunerii de lege.
„Art. 5 (3) al noii legi obligă toți furnizorii de servicii online al căror conţinut este restricţionat persoanelor cu vârsta de până la 16 ani (vezi definiția largă a conținutului dăunator, la care minorii nu trebuie să aibă acces – deci o aplicare extrem de largă) să instaleze filtre şi mecanisme electronice de verificare a identității utilizatorului şi, după caz, să blocheze accesul minorilor.
Concret, asta înseamnă de facto ca orice furnizor de servicii online care are și conținut restricționat, așa cum este acesta extrem de larg definit de proiectul de lege, să fie împins în a verifica identitatea tuturor utilizatorilor. Ideea SRI-ului pusă pe tapet în dezbaterile publice încă din 2014 a reușit – în fine! – să fie tradusă într-un nou text legislativ. Sub legea majoratului digital, orice utilizator trebuie să fie identificat online. Pentru siguranța voastră, desigur. Dacă China a făcut-o, noi de ce nu am putea?
Proiectul de lege propune direct la cea mai intruzivă metodă posibilă de identificare a identității pe internet cu efect asupra tuturor cetățenilor și nici nu face distincția între alte sisteme de evaluare vârstei posibile”, atenționează ApTI.
În acest sens, asociația face trimitere la „o analiză mai detaliată din anul 2023 despre declararea vârstei, estimarea vârstei sau verificarea vârstei pe baza de documente – fiecare cu propriile limitări și probleme”.
Probleme pe platforme educaționale precum DuoLingo: „Vor bloca accesul utilizatorilor din România”
Asociația mai arată că proiectul de lege adoptat de Senat prevede în mod explicit că o simplă accesare, sau o furnizare de servicii online, se poate face doar cu „acord parental prealabil” în cazul minorilor sub 16 ani – art. 2 alin. 2 și 3.
„Accesul (nu contul!) minorilor sub 16 ani la orice serviciu online ca Youtube, Instagram, TikTok, Twitch, Roblox, Wikipedia, Dexonline, Discord, OLX, Emag, Epic Games, Steam, Canva, Gog.com, Edupedu sau GSP.ro sau la orice aplicație de telefon (inclusiv de ex. aplicații cu orarul transportului public, Bolt sau Wolt) se va face doar cu acordul prealabil al părinților.
Sancțiunea e disuasivă – o contravenție cu 0,1% din cifra de afaceri (art. 7 alin. 1), iar la a 5-a abatere ANCOM îți poate “suspenda” serviciul online (art. 7 alin. 3). Acesta este – de facto – un sistem de verificare obligatorie a vârstei pentru orice serviciu online”, potrivit ApTI.
Asociația susține că verificarea vârstei persoanelor pe internet nu este o formă de protecție, ci de excludere a acestora de la accesul la informație și liberă exprimare și că aceste măsuri ignoră complet capacitatea persoanelor tinere de a decide, de a exercita propria autonomie.
O altă posibilă problemă, mai arată ApTI, ar putea fi accesul la aplicații precum DuoLingo, KhanAcademy, Kahoot! MathKids sau Vocabulary.com. Aceasta deoarece doar platformele educaționale autorizate în România de Ministerul Educației sau în alte state UE (care nu au asemenea sisteme de autorizare) sunt exceptate de la aplicarea prezentei legi.
„Aplicațiile educaționale globale de mai sus cel mai probabil vor bloca accesul utilizatorilor din România, în loc să-și bată capul cu problema identificării utilizatorilor sau cu ce ar trebui sa facă pentru a face verificarea de vârstă și a obține acordul parental obligatoriu conform noii legi românești”, scrie ApTI.
„ANCOM devine Verificatorul Online al părinților și copiilor”
Sistemul prin care părintele poate exprima acordul parental sau revocarea, prin cerere la ANCOM, e imposibil de implementat practic, mai atenționează asociația.
„Ne întrebăm și care este competența ANCOM în a determina dacă o persoană care face o cerere de radiere a unui cont din mediul online este părintele sau tutorele persoanei care deține contul respectiv? Ce o să colecteze? Copii după CI, certificate de naștere? Declarație de proprie răspundere a părintelui ca el e părinte și Licurici34 e contul copilului său? Și dacă părinții sunt divorțați ce e în interesul superior al copilului – sa aibă cont pe Roblox sau nu?
În condițiile în care încă mai este posibilă crearea unor conturi sub pseudonim pe diverse platforme online, ne întrebăm și cum poate determina ANCOM că acel cont care este indicat de „părinte” pentru a fi șters chiar aparține unui minor? O să ceară platformei să identifice cine este titularul contului? Și cum o sa facă platforma dacă e minor?
Dacă această întrebare pare relativ abordabilă când vine vorba de conturi de social media, facem un pas înspre conturi unde nu există fotografii ale utilizatorului, dar există conținut așa-zis dăunător și problema se complică: Discord, Telegram sau platforme de vizionare de filme și seriale, forumuri de discuții, platforme construite în jurul unor „cursuri online” (frauduloase sau nu) etc.
Toate par a duce în practică la colectări excesive de date personale și la obligarea serviciilor online și a platformelor să colecteze și mai multe date care – ce surpriză! – o să fie folosite pentru profilarea și mai bună a celor identificați. După 16 ani, evident, când totul este permis conform acestei legi!
În schimb sistemul poate fi ușor abuzat sau blocat de cereri ale unor părinți depășiți digital care cred că statul le poate proteja copii prin aceste măsuri”.
„Dacă va fi amendată vreodată, TikTok o să plătească 0 lei”
Asociația subliniază că deși sunt în jur de 10 servicii online de rețele sociale folosite cel mai des de copii (conform cercetării CJI din 2024: Youtube, Whatsapp, Roblox, TikTok, Snapchat, Instagram, Discord, Facebook), legea introduce obligații pentru zeci de mii de servicii online neidentificate.
„Legea nu poate fi aplicabilă direct furnizorilor din afara României (adică exact cei 10 menționați mai sus). Ar putea exista unele mecanisme indirecte de aplicare dacă sunt platforme mari (VLOPs) sau alte platforme online, în context DSA (Digital Services Act), dar care necesită timp și eforturi de colaborare cu alte state. Dar pentru restul legea propusă este inaplicabilă complet”, menționează ApTI.
Deși are doar 7 articole, mai spune ApTI, legea folosește termeni și tehnici inaplicabile în practică precum:
- Dacă va fi amendată vreodată sub prezentul proiect de lege, platforma TikTok o să plătească 0 lei. Legea ar impune o sancțiune din „cifra de afaceri la nivel național” când furnizorii globali nu fac această distincție și nu au cifră de afaceri națională.
- Vorbește de măsuri de aplicare în contextul art. 28 DSA, dar articolul 28 privește exclusiv platforme online, deci nu servicii online.
- Prevede sancțiuni pentru „servicii online” aplicate de ANCOM, deși ANCOM nu are nicio competență pentru „servici online”.
- Conține o definiție nouă pentru „servicii online” și nefolosirea terminologiei consacrate european (cum ar fi „servicii ale societății informaționale” sau „platforme”). Nu se poate înțelege de unde începe și unde se încheie aria de platforme, website-uri, aplicații și tehnologii digitale sau electronice care sunt acoperite de propunerea de act normativ. Radioul, care funcționează la distanță, intră? Partajarea de fișiere direct între două smartphone-uri prin Bluetooth sau Wi-Fi intră? Dar aplicațiile de mesagerie care folosesc doar un mesh network Bluetooth, precum Briar?
- Termenul de „conţinut dăunător” are o definiție extrem de largă și neclară, Termeni precum medicamente, sau catalogarea unui conținut ca promovând ura, violența sau fraudele fac din această definiție o țintă în mișcare. Nimeni nu poate spune, citind exclusiv definiția, care va fi aria de conținut pe care prezentul proiect îl va reglementa și care este interzis minorilor sub 16 ani, fiind dăunător.
- Articolul 5 din Legea majoratului online instituie și o obligație draconică de „etichetare” a conținutului pe „categorii de vârstă” pentru toți furnizorii de servicii online. O asemenea răspundere este imposibil de pus în practică pe unele platforme, unde conținutul găzduit este criptat și doar utilizatorul îl poate decripta, sau acolo unde volumul imens de materiale publicate zilnic face imposibilă etichetarea lor. Desigur, este imposibil atâta timp cât Legea majoratului online permite în continuare existența conținutului criptat în mediul online. Dar o să presupunem că autorii au fost mai puțin ambițioși. La nivel european, însă, Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) susține, la Articolul 8, că furnizorilor de servicii intermediare nu li se impune o obligație generală de monitorizare a informațiilor sau căutare activă a conținutului ilegal.
Criticile Google România: Complică și afectează confidențialitatea utilizatorilor
Acesta nu sunt singurele critici care au fost aduse la proiectul de lege privind majoratul digital.
HotNews.ro a verificat traseul legislativ al proiectului care arată că acesta a suferit modificări majore înainte de a fi adoptat de Senat.
În raportul comun al comisiilor de specialitate din Senat se menționează că Google România a transmis un punct de vedere în care „susține protecția copiilor online prin soluții tehnologice eficiente și armonizate la nivel european, conform Regulamentului (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale, și nu susține inițiativa legislativă în forma propusă, întrucât complică și afectează confidențialitatea utilizatorilor”.
Ce observații a făcut CNA
Din partea autorităților, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a dat un aviz favorabil, însă cu observații.
„Ca observație generală, semnalăm faptul că propunerea legislativă este lipsită de previzibilitate și claritate, întrucât nu rezultă cu precizie care sunt subiectele de drept cărora li se aplică prevederile sale, anume furnizorilor de platforme online al cărui loc principal de stabilire se află în România ori care își au reședința în România ori al căror reprezentant legal este stabilit în România. În acest sens, proiectul de Lege trebuie să prevadă clar căror furnizori le sunt aplicabile dispozițiile sale”, semnala CNA.
CNA a cerut de asemenea unificarea acestui proiect de lege cu o altă propunere legislativă – L183/2025 – privind protecția minorilor sub 18 ani în fața conținutului nociv distribuit pe platformele online de tip very large online platforms (vlop), pentru a se reglementa un singur act normativ, unitar şi cuprinzător, în vederea protecției minorilor în mediul online.
Criticile ANCOM au schimbat o parte din proiectul inițial
Cele mai multe critici au venit din partea Arbitrului telecom (ANCOM), autoritate care va fi responsabilă de verificarea și sancționarea furnizorilor de servicii online, după ce acest proiect de lege va trece de Parlament și va intra în vigoare. Senatorii au ținut cont de anumite critici, dar anumite probleme semnalate în avizul ANCOM au rămas în aer.
Spre exemplu, în forma inițială, proiectul de lege extindea aplicarea măsurilor privind majoratul digital nu doar la serviciile online, ci și asupra serviciilor de comunicații electronice. Unul dintre efectele negative ar fi fost imposibilitatea de aplicare a programului guvernamental „Din grija pentru copil’, prin care s-a operaționalizat numărul unic național 119, destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului.
„Mai exact, interdicția de a accesa servicii de comunicații electronice fără acord parental are ca efect imposibilitatea minorului sub 16 ani de a avea acces la telefonia la puncte mobile sau fixe, situație ce poate da naștere unor ipoteze îngrijorătoare, precum cea în care minorul nu ar putea reclama un eventual abuz al părinților fără acordul acestora de a accesa serviciile de comunicații electronice. Prin urmare, apreciem că se impune reevaluarea obiectivului de reglementare al prezentei propuneri legislative din perspectiva celor menționate în prezentul paragraf”, a atenționat ANCOM.
Senatorii au ținut cont de această critică și au introdus un amendament prin care au restrâns sfera obligației acordului parental doar la serviciile online, nu și la cele de comunicații electronice.
ANCOM: „O măsură lipsită de fundament și finalitate”
Ale observații ale ANCOM au rămas însă nerezolvate. Într-una dintre acestea, ANCOM atenționa că modalitățile de acordare a acordului parental sau de restricționare a accesului la anumite pagini se stabilesc prin norme secundare în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
„Prin urmare, din modalitatea de redactare a normelor, rezultă că furnizorii vor fi obligați ca, pentru conturile existente la data intrării în vigoare a legii, să obțină acordul parental, în lipsa unei norme care să reglementeze modalitatea de obținere a acestui acord (care trebuie elaborată într-un termen de 180 de zile de ANCOM)”, avertiza autoritatea.
Nu în cele din urmă, Autoritatea a avertizat și asupra prevederii care stipulează că „pentru 5 sau mai multe abateri de la prevederile prezentei legi, constatate în cursul unui an calendaristic, ANCOM poate dispune suspendarea activităților furnizorilor pe teritoriul național, până la remedierea completă a neconformităților.
„În cele mai multe cazuri, în special când este vorba de platforme online care nu au sediul sau reprezentantul legal stabilit în România, dispunerea suspendării activității acestora se prefigurează a fi o măsură lipsită de fundament și finalitate”, a mai atenționat ANCOM.
Proiectul de lege adoptat luni de către Senat fost trimisă acum către Camera Deputaților, care este for decizional.
Proiectul de lege a fost iniţiat de un grup de parlamentari PNL, PSD şi UDMR.
Sursa foto: Citalliance / Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro