Lovitură de teatru în Franța: noul premier a demisionat înainte de a începe mandatul / Ce urmează? / Opoziția cere dizolvarea parlamentului și demiterea lui Macron

Premierul Sébastien Lecornu a fost desemnat de președintele Emmanuel Macron în urmă cu doar o lună și a devenit deja ținta criticilor din toate părțile, înainte de a renunța la funcție luni dimineață, scriu Le Monde și AFP.

Prim-ministrul Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat luni Palatul Elysée într-un comunicat.

Demisia sa a fost neașteptată și fără precedent și marchează o agravare a crizei politice din Franța. Acțiunile franceze au înregistrat o scădere bruscă, la fel și moneda euro, scrie Reuters.

Numit în funcție pe 9 septembrie, premierul a fost deja criticat din toate părțile.

După săptămâni de consultări cu partidele politice de pe întreg spectrul politic, Lecornu, un aliat apropiat al lui Emmanuel Macron, și-a numit duminică miniștrii, iar cabinetul urma să țină prima sa ședință luni după-amiază.

Însă noua componență a cabinetului a stârnit nemulțumirea opoziției, dar și a aliaților, care au considerat-o fie prea de dreapta, fie insuficient de orientată spre dreapta.

Într-o declarație făcută luni, Lecornu a dat vina pe intransigența partidelor politice.

„Eram dispus să fac compromisuri, dar fiecare partid politic voia ca celălalt partid politic să adopte întregul său program”, a declarat el într-un discurs ținut în curtea Palatului Matignon.

O echipă reciclată

Al treilea guvern numit în decursul unui singur an a avut și cel mai scurt mandat. Deja amenințat cu o moțiune de cenzură în zilele următoare, prim-ministrul a văzut cum fragila sa coaliție guvernamentală s-a fisurat la puțin mai mult de o oră după prezentarea sa.

Liderul partidului de dreapta Les Républicains (LR), Bruno Retailleau, care tocmai fusese reconfirmat în funcția de ministru de interne, a denunțat într-un mesaj pe X o componență care „nu reflectă ruptura promisă” și a convocat o reuniune a conducerii partidului său.

Motivul, potrivit mai multor surse: revenirea surprinzătoare în guvern a lui Bruno Le Maire, ministru al Economiei (2017-2024) – și transfug al partidului LR –, simbol pentru dreapta al derapajului bugetar din ultimii ani ai guvernelor macroniste.

Mai mulți membri ai taberei prezidențiale au luat în considerare, încă de duminică seara, ipoteza ca dreapta să părăsească guvernul.

Opoziția de extremă dreapta (Rassemblement National, RN) și de stânga (în special LFI, stânga radicală) au criticat de asemenea guvernul care recicla 12 miniștri din echipa precedentă, demisă la începutul lunii septembrie.

Puține opțiuni

Demisia noului premier adâncește criza politică în care se află țara.

Președintele Emmanuel Macron are puține opțiuni viabile pentru a forma un guvern stabil, având în vedere că nu deține majoritatea parlamentară, nu dorește să convoace alegeri anticipate, iar parlamentul este în prezent împărțit în trei facțiuni care se urăsc una pe cealaltă.

Este o ilustrare a crizei pe care o traversează în prezent Franța, o țară tot mai divizată și mai greu de guvernat.

În timpul primului său mandat, Macron a numit doar doi premieri. În primii doi ani ai ultimului său mandat, care se încheie în 2027, a avut deja cinci.

Decizia președintelui de a convoca alegeri parlamentare anticipate anul trecut nu a făcut decât să accentueze criza, generând o fragmentare și mai mare a parlamentului.

În acest timp, principala problemă rămâne valabilă. Franța trebuie să adopte un buget pentru reducerea deficitului uriaș, iar măsurile de austeritate sunt extrem de nepopulare și nu întrunesc suficientă susținere în Parlament.

Opoziția de extremă dreaptă cere dizolvarea parlamentului

Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională a cerut imediat președintelui Macron să convoace alegeri parlamentare anticipate.

„Nu se poate reveni la stabilitate fără alegeri anticipate și dizolvarea Adunării Naționale”, a declarat liderul RN, Jordan Bardella, după demisia lui Lecornu.

Nici socialiștii, nici conservatorii, care altfel par să excludă colaborarea, nu vor însă o dizolvare a parlamentului.

Dizolvarea este o aventură în care nici Macron nu are intenția să se arunce, cu 18 luni înainte de alegerile prezidențiale.

Tabăra macronistă, în cădere liberă în sondaje, riscă să iasă zdrobită din noile alegeri legislative.

RN, pe de altă parte, ar putea ieși mai puternic, chiar cu o majoritate, și nu își mai ascunde intenția de a precipita demisia lui Emmanuel Macron în acest scenariu.

Stânga radicală vrea demiterea lui Macron

Partidul Franța Nesupusă (LFI) a cerut la rândul său „examinarea imediată” în Adunarea Națională a moțiunii sale de destituire a președintelui Emmanuel Macron, a declarat luni dimineață Jean-Luc Mélenchon.

„După demisia lui Sébastien Lecornu, solicităm examinarea imediată a moțiunii depuse de 104 deputați pentru destituirea lui Emmanuel Macron”, a scris pe X liderul LFI.

Această moțiune de destituire a fost semnată de deputații LDI, dar și de deputații din grupurile ecologiste și comuniste.