Obligațiunile americane, piatra de temelie a sistemului financiar mondial, în criză. „Cu siguranță nu am mai văzut așa ceva”
Titlurile americane de trezorerie, piatra de temelie a sistemului financiar mondial, au fost afectate miercuri de noi presiuni de vânzare, semn că investitorii se debarasează de cele mai sigure active, pe măsură ce turbulențele declanșate de noile taxe vamale americane determină vânzări forțate și o goană după numerar, scrie Reuters.
Dolarul, de asemenea un refugiu tradițional, a slăbit în raport cu alte valute importante, ceea ce demonstrează că încrederea în cea mai mare economie a lumii a fost zdruncinată.
Numai săptămâna aceasta, randamentele titlurilor de trezorerie pe zece ani au crescut cu 44 de puncte de bază, ajungând la 4,44%, ca urmare a scăderii prețurilor. Dacă se menține, aceasta ar fi cea mai mare creștere săptămânală din 2001 încoace.
Criza de pe piața obligațiunilor, piață în valoare de aproximativ 29 de trilioane de dolari, a antrenat o creștere a costurilor de împrumut în întreaga lume, sporind presiunea asupra băncilor centrale și a factorilor de decizie politică pentru a acționa rapid în vederea protejării economiilor care se confruntă cu o încetinire accentuată, ca urmare a intrării în vigoare a celor mai ridicate tarife vamale americane din ultimii peste 100 de ani.
Japonia va coopera cu Grupul celor șapte economii avansate (G7) și cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru a ajuta la stabilizarea acestei crize a pieței, a declarat diplomatul de top nipon în domeniul valutar.
Randamentul obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 30 de ani a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 21 de ani, iar randamentul obligațiunilor britanice pe 30 de ani a urcat și el, ajungând la cel mai ridicat nivel din 1998 încoace. În schimb, obligațiunile germane pe 10 ani au rămas stabile.
Pe măsură ce tranzacțiile de la bursa din New York (NYSE) au început ședința de miercuri, titlurile americane de trezorerie au cedat unei noi presiuni de vânzare, randamentele pe 10 ani crescând cu aproximativ 20 de puncte de bază.
„Există o lichidare tehnică a pozițiilor pe piața obligațiunilor americane, dar îngrijorările de bază sunt aici pentru a rămâne și nu sunt sigur că intervenția FED (Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii – banca centrală, n.r.) ar rezolva acest lucru”, a declarat Frederik Ducrozet, șeful cercetării macroeconomice la Pictet Wealth Management.
Obligațiunile cu scadență lungă au făcut obiectul unor vânzări intense din partea fondurilor speculative, care s-au împrumutat pentru a paria pe diferențele, de obicei mici, dintre prețurile cash și cele futures.
Randamentele Trezoreriei pe 30 de ani au crescut cu 20 de puncte de bază, până la 4,92%. Acestea au crescut cu 53 de puncte de bază în ultimele trei zile, aceasta fiind cea mai mare creștere în trei zile înregistrată din 1982 încoace.
Scumpirea obligațiunilor cu scadență lungă a împins ecartul dintre randamentele pe 2 ani și cele pe 10 ani la cea mai mare diferență înregistrată din 2022 încoace.
„Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat aseară cu curba (randamentelor), a fost destul de extrem pentru orice măsurătoare – curba dintre obligațiunile pe 2 ani și cele pe 10 ani înclinându-se cu 30 de puncte de bază în câteva ore; cu siguranță nu am mai văzut așa ceva”, a declarat Jamie Niven, senior manager de portofoliu pentru titluri cu venit fix în cadrul companiei Candriam.
Stoparea unei crize
Banca centrală a Japoniei, ministerul de finanțe și autoritatea de reglementare bancară au convocat o reuniune neprogramată pentru a discuta despre aceste mișcări, care au atenuat o parte din vânzările extreme.
Creșterea costurilor împrumuturilor guvernamentale se propagă la împrumuturile corporative și la creditele ipotecare, ceea ce înseamnă că evoluțiile de pe piețele obligațiunilor pot provoca daune economice afacerilor și gospodăriilor.
Unii analiști afirmă că Rezerva Federală (FED) ar putea fi nevoită să reducă ratele dobânzilor mai mult decât se aștepta sau să ofere o facilitate de creditare direcționată, similară măsurilor luate în timpul crizei COVID și a crizei financiare globale.
„M-aș aștepta să avem un răspuns al băncii centrale pe termen scurt dacă piețele continuă să se comporte ca în ultimele 12-24 de ore”, a declarat Mark Elworthy, șeful departamentului de tranzacționare cu venituri fixe, valută și mărfuri al Bank of America din Australia.
Alții analiști indică potențialele modificări ale fluxurilor comerciale globale pe termen lung, care încetinesc achizițiile străine de datorii americane, sau faptul că deținătorii străini ar putea deveni vânzători.
Cererea scăzută pentru licitația de 58 de miliarde de dolari de obligațiuni pe trei ani a Trezoreriei SUA a alimentat îngrijorările cu privire la interesul scăzut pentru vânzarea de joi care viza 39 de miliarde de dolari de obligațiuni pe 10 ani și licitația de 22 de miliarde de dolari de obligațiuni pe 30 de ani. Între timp, costul asigurării împotriva unui default al SUA a crescut.
„Piețele sunt acum îngrijorate că China și alte țări ar putea «arunca» titluri de trezorerie americane ca instrument de represalii”, a declarat Grace Tam, consilier principal de investiții la BNP Paribas Wealth Management în Hong Kong.
„Basis trade”
Semnalele de avertizare sunt vizibile de câteva zile, când spread-urile dintre randamentele Trezoreriei americane și ratele swap de pe piața interbancară s-au prăbușit sub greutatea vânzărilor de obligațiuni.
Fondurile speculative au fost în centrul acestei situații, deoarece creditorii lor nu au mai putut suporta poziții mari, pariind pe diferențe mici între banii la vedere și prețurile futures, sau swap-uri, în timp ce piețele au început să oscileze în funcție de informațiile care apar cu privire la tarifele vamale impuse de administrația Trump.
„Când brokerul principal începe să strângă șuruburile în ceea ce privește solicitarea de marje mai mari sau spunând că «nu vă pot împrumuta mai mulți bani», atunci acești tipi vor trebui în mod evident să vândă”, a declarat Mukesh Dave, director de investiții la Aravali Asset Management, un fond de arbitraj global cu sediul în Singapore.
Așa-numitele „basis trades” sunt de obicei domeniul fondurilor speculative macro. Acestea se bazează pe vânzarea de contracte futures sau swap-uri de plată și pe cumpărarea de titluri de trezorerie în numerar cu bani împrumutați, în vederea exploatării unor mici diferențe de preț.
Pe măsură ce traderii s-au debarasat de titluri de trezorerie săptămâna aceasta, randamentele obligațiunilor au crescut și au scăzut în afara sincronizării cu swap-urile USDOIS. La scadența de 10 ani, diferența a urcat la 64 de puncte de bază, cea mai mare înregistrată vreodată.
„Există, desigur, comerțul cu obligațiuni de bază care este «deșirat»”, a spus George Saravelos de la Deutsche Bank, într-o notă.
„Dar există și ceva mai important în joc: un obiectiv politic de reducere a dezechilibrelor comerciale bilaterale este echivalent din punct de vedere funcțional și cu scăderea cererii de active americane”, a arătat Saravelos.
Cotațiile la țiței se prăbușesc
Cotațiile la țiței înregistrau miercuri cel mai sever declin din ultimii patru ani, în timp ce cotațiile unor materii prime, inclusiv metalele de bază, au scăzut, pe fondul intensificării războiului comercial dintre China și SUA, au relatat anterior Reuters și Agerpres.
Piețele bursiere din Asia și cele din America de Nord și-au extins scăderea, în condițiile în care taxele vamale combinate impuse de SUA la importurile din China au ajuns la 104%, sporind temerile privind o recesiune mondială.
„Cotațiile la țiței scad în continuare, pe fondul semnelor de escaladare a războiului comercial. Cotațiile la cupru s-au redus cu aproape 10%, după ce președintele Trump a anunțat noi taxe vamale”, au apreciat analiștii de la ANZ. De asemenea, OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a anunțat în mod neașteptat că va continua cu planurile de a majora producția de țiței.
Marți, SUA au anunțat că taxele vamale mai ridicate la importurile din China vor intra în vigoare imediat după miezul nopții, chiar dacă oficialii de la Washington se grăbesc să înceapă discuții cu alți parteneri comerciali afectați de tarife.
Temerile privind reducerea cererii de petrol, alimentate de extinderea războiului comercial dintre China și SUA, primele două economii mondiale, și majorarea perspectivelor privind aprovizionarea au dus la cel mai sever declin din ultimii patru ani al cotațiilor la țiței.
„Măsurile de ripostă agresive ale Chinei diminuează șansele unui acord rapid între cele mai mari economii mondiale, sporind temerile privind o recesiune globală”, a explicat Ye Lin, vicepreședinte în cadrul Rystad Energy.
Analiștii se așteptau ca cererea de petrol a Chinei să crească cu până la 100.000 de barili pe zi (bpd) dar „aceste previziuni sunt acum incerte, din cauza războiului comercial, deși măsurile solide de stimulare a consumului intern ar putea atenua pierderile”, a adăugat Ye Lin.
Începând din 2 aprilie, când SUA au anunțat taxe vamale mai ridicate asupra partenerilor comerciali, cotațiile la țiței au pierdut aproximativ o cincime din valoare, cel mai sever declin timp de cinci zile din martie 2022 până în prezent.
La Shanghai Futures Exchange cotațiile la metalele de bază au scăzut, în special la cupru și minereu de fier, pe fondul temerilor privind o recesiune globală. China este cel mai mare consumator de metale din lume.
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotația barilului de petrol „light sweet crude” cu livrare în luna mai a scăzut marți cu 1,12 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 59,58 dolari. La bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna iunie a scăzut marți cu 1,39 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 62,82 dolari.
Șeful Trezoreriei: Chinezii, „cei mai răi infractori” în materie de comerţ
Decizia Chinei de a impune tarife de retorsiune de 84% împotriva Statelor Unite este „deplorabilă” şi este o măsură perdantă pentru Beijing, a declarat miercuri secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Oficialul americam nu a exclus scoaterea acţiunilor chineze de pe bursele americane, spunând că toate opţiunile sunt pe masă.
„Cred că este regretabil că chinezii nu vor să vină să negocieze, pentru că ei sunt cei mai mari infractori din sistemul comercial internaţional”, a declarat Bessent, într-un interviu acordat Fox Business Network.
Bessent a mai spus că în discuţiile cu oficialii americani, aliaţii doresc să discute despre cum să reechilibreze politicile comerciale ale Chinei.
„Acesta este marele câştig aici. Statele Unite încearcă să se reechilibreze către mai multă producţie. China trebuie să se reechilibreze către mai mult consum”, a punctat el, citat de Reuters și News.ro.
Bessent a avertizat, de asemenea, Beijingul să nu încerce să îşi devalorizeze moneda ca răspuns la noile tarife.
„Dacă China începe să se devalorizeze, atunci aceasta este o taxă pentru restul lumii şi toată lumea va trebui să continue să crească tarifele pentru a compensa devalorizarea. Aşadar, i-aş îndemna să nu facă acest lucru şi să vină la masa negocierilor”, a afirmat Bessent.
INTERVIURILE HotNews.ro