Cruzimea contra animalelor: cetățenii fac mii de sesizări, ce se întâmplă în justiție cu dosarele? „Într-o țară europeană, ai interdicție pe viață” 

În 2024 au fost raportate aproape 2.000 de sesizări penale și peste 3.500 de sancțiuni contravenționale, însă amploarea pedepselor aplicate nu este vizibilă publicului, pentru că datele despre condamnări nu sunt centralizate. Alte state europene au introdus sancțiuni mai dure – de la pedepse cu închisoarea de până la 10 ani în Bulgaria, la amenzi uriașe și interdicții pe viață în Irlanda -, dar și acolo ONG-urile atrag atenția că legea nu este mereu aplicată strict.

• Acest articol face parte din proiectul internațional Pulse, un consorțiu jurnalistic din care face parte și HotNews, care oferă publicului perspective documentate și diverse din mai multe țări pe teme de interes major. 
• Materialul a fost realizat de Adelina Mărăcine (HotNews – România), Martina Bozukova (Mediapool – Bulgaria), Justė Ancevičiūtė (Delfi – Lituania), Kim Son Hoang (Der Standard – Austria) și Patricia Devlin (The Journal Investigates – Irlanda).

În România, mii de sesizări pentru cruzime față de animale sunt înregistrate anual la Poliție, dar amploarea pedepselor aplicate rămâne necunoscută. Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a transmis pentru HotNews că nu colectează date despre condamnările definitive, acestea fiind stabilite doar de instanțe. Ministerul Public a precizat, la rândul său, că „infracțiunile prevăzute de Legea 205/2004 nu sunt evidențiate statistic separat”, astfel încât nu există o evidență clară a hotărârilor pronunțate.

Datele disponibile arată însă că fenomenul este departe de a fi izolat. În 2024, polițiștii au înregistrat aproape 2.000 de sesizări penale și peste 3.500 de sancțiuni contravenționale, iar numai în primele șase luni din 2025 au fost deja semnalate 930 de cazuri. În paralel, autoritățile au emis peste 2.300 de Ordine de Plasare în Adăpost (O.P.A.) între 2021 și jumătatea anului 2025, prin care aproape 6.000 de animale au fost salvate din situații abuzive.

Câinele împușcat la Salonta

Cruzimea nu rămâne doar o statistică. La Salonta, județul Bihor, un câine din rasa ciobănesc belgian a fost împușcat cu o armă de vânătoare și a murit la scurt timp, iar în Vaslui, un bărbat a primit 3 ani și 5 luni de închisoare cu executare după ce a ucis o pisică și a rănit o alta. Cazuri precum acestea apar constant în presa locală, dar rămân printre puținele exemple în care pedepsele au fost aplicate ferm.

În timp ce România nu are o imagine clară a condamnărilor, alte state europene își înăspresc legislația. Bulgaria propune pedepse de până la 10 ani de închisoare după un caz șocant de tortură de animale filmată pentru profit, Irlanda aplică amenzi de până la 250.000 de euro și interdicții pe viață, iar Lituania și Austria mizează pe confiscări și sancțiuni financiare.

Ce prevede legea în România

În România, cruzimea față de animale este reglementată prin Legea 205/2004 privind protecția animalelor, modificată de mai multe ori, ultima dată în 2022, și prin Codul Penal. Legea stabilește atât obligațiile proprietarilor și ale autorităților, cât și pedepsele pentru maltratarea animalelor.

Concret, actele de cruzime sunt definite ca orice faptă care provoacă durere, suferință sau moarte animalelor fără un motiv justificat. Exemplele merg de la lovire și schingiuire până la abandon, organizarea de lupte între animale, zoofilie sau omorârea cu intenție.

Se poate face și închisoare

Pedepsele variază în funcție de gravitate:

• pentru faptele mai puțin grave (de exemplu, folosirea animalelor sălbatice la spectacole), sancțiunea poate fi închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă;
• pentru lovirea sau rănirea cu intenție a unui animal, pedeapsa este de 1 la 5 ani de închisoare;
• pentru cele mai grave fapte – ucidere intenționată, schingiuire, zoofilie, organizarea de lupte între animale – legea prevede 2 la 7 ani de închisoare.

În plus, instanțele pot dispune și confiscarea animalelor și interdicția de a mai deține animale pe o perioadă determinată.

Mii de sesizări și sancțiuni, dar fără date clare despre condamnări

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a transmis pentru HotNews că numărul sesizărilor penale de cruzime față de animale este în creștere de la an la an. Totodată, instituția precizează că nu are date despre condamnările definitive, acestea fiind stabilite doar de instanțele de judecată. 

Și Ministerul Public a răspuns în același sens: „infracțiunile prevăzute de Legea 205/2004 nu sunt evidențiate statistic separat”, astfel încât nu există o evidență clară a hotărârilor pronunțate de instanțe. 

Sesizări în creștere, sancțiuni mai multe

Potrivit datelor transmise de Inspectoratul General al Poliției Române, în 2020 au fost înregistrate 1.009 sesizări, în 2021 – 1.429, în 2022 – 1.917, iar în 2023 – 1.999. În 2024, cifra a rămas ridicată, la 1.981 sesizări, iar în primele șase luni din 2025 erau deja 930.

Pe partea contravențională, sancțiunile aplicate au crescut de peste 30 de ori în cinci ani. 

Dacă în 2020 au fost doar 95 de sancțiuni, în 2024 au fost aplicate 3.598, iar în primele șase luni din 2025 deja 2.114.

În cazurile grave, Poliția emite Ordine de Plasare în Adăpost (O.P.A.), prin care animalele aflate în pericol sunt salvate. Între 2021 și prima jumătate din 2025 au fost emise peste 2.300 de ordine, iar aproape 6.000 de animale au fost extrase din situații abuzive și plasate în adăposturi.

„În prezent, la nivel teritorial funcționează 42 de compartimente pentru protecția animalelor, inclusiv în municipiul București”, a transmis Poliția Română într-un răspuns pentru HotNews.

„Cruzimea poate să însemne multe lucruri”

Andreea Roseti, director de țară al organizației Humane World for Animals în România, consideră că legislația privind protecția animalelor trebuie privită ca un proces în continuă schimbare.

„Odată cu evoluția noastră ca societate devenim mai conștienți de nevoile și potențialul animalelor, de cât de complexe sunt, iar legislația ar trebui să reflecte eforturile noastre către o lume mai blândă și mai plină de compasiune”, spune Roseti.

Ea amintește că „România a făcut progrese în ultimii ani, un exemplu fiind interzicerea fermelor de nurci și șinșile”, decizie adoptată după o investigație realizată de organizația pe care o reprezintă.

Dincolo de animalele de companie

Roseti subliniază că dezbaterea publică se concentrează adesea pe animalele de companie, dar acestea nu sunt singurele care au nevoie de protecție. „Tendința uneori este de a uita că și animalele de fermă, cele din laboratoare sau cele sălbatice au nevoie de protecția noastră în fața cruzimii”, afirmă ea.

Cruzimea poate lua forme foarte diferite, explică specialista: „Poate să însemne pui care cresc prea repede pentru a-și mai susține greutatea pe picioare, sau câini ținuți toată viața în lanț.”

De ce multe cazuri nu ajung să fie judecate

Întrebată de ce, în ciuda miilor de sesizări, atât de puține dosare ajung la condamnări vizibile, Andreea Roseti indică mai multe cauze: „Procesul lung și complicat prin care cazurile ajung să fie judecate, coroborat cu lipsa resurselor, ar putea fi o explicație.”

Ea subliniază că problema nu se reduce la dosarele existente. Multe cazuri de cruzime nici măcar nu sunt raportate autorităților, pentru că oamenii evită să depună plângeri: „Există o reticență a oamenilor de a face plângeri, fie din lipsă de încredere, fie din dorința de a evita complicațiile.”

În plus, spune Roseti, fenomenul are rădăcini complexe: „lipsa educației, practici tradiționale considerate «normale», afecțiuni psihice, nepăsare sau lipsa aplicării stricte a legii.”

„Unde mai vedem cai biciuiți pentru a căra poveri imposibile?” 

Ea arată și ce face diferența în alte țări: „În țările în care nu mai vedem câini fără stăpân uciși în adăposturi sau cai biciuiți pentru a căra poveri imposibile, soluția a fost educația constantă, aplicarea strictă a legii și penalizarea imediată a comportamentelor greșite.”

Roseti atrage atenția și asupra legăturii dintre cruzimea asupra animalelor și alte forme de violență: „Majoritatea ucigașilor în serie moderni au început în copilărie torturând animale, iar acest tip de cruzime este adesea legat de abuzul persoanelor vulnerabile și violența domestică.”

Andreea Roseti: „Fiecare dintre noi poate contribui”

Pentru Andreea Roseti, schimbarea nu ține doar de autorități sau de aplicarea legii, ci și de alegerile de zi cu zi ale fiecăruia. „Schimbarea începe cu gesturi mici – să renunțăm la produse obținute prin suferința animalelor, să intervenim când vedem un animal în pericol, să facem o sesizare la poliție sau pur și simplu să conducem mai atent, pentru a evita un arici sau o vulpe pe șosea. Fiecare dintre noi poate contribui, în fiecare zi, la o lume cu mai puțină cruzime față de animale.”

Lecții din Europa: proteste, confiscări și pedepse dure

Un caz din Bulgaria a șocat Europa în martie 2025: doi tineri din Pernik au torturat animale, au filmat scenele și au vândut clipurile pe internet, „la comandă”, pentru sume între 50 și 700 de euro. Descoperirea a scos mii de oameni în stradă la Sofia, Plovdiv sau Varna și a dus la o petiție cu aproape 200.000 de semnături. În prezent, legea prevede pedepse de 1-4 ani de închisoare, dar Ministerul Justiției propune creșterea până la 8 ani, iar în cazurile grave chiar 10 ani.

În Lituania, legislația pune accent pe confiscări și interdicții. Numai în 2024, autoritățile au preluat 156 de animale de la crescători și au interzis 42 de persoane să mai dețină animale. Pedeapsa maximă pentru cruzime este însă de doar un an de închisoare, rar aplicată: în ultimii zece ani, doar opt condamnări au fost cu executare.

Austria are o lege strictă, dar aplicată blând: amenzile pot ajunge la 15.000 de euro, iar pedepsele penale la doi ani de închisoare. ONG-ul Vier Pfoten critică însă faptul că, în practică, sancțiunile sunt adesea simbolice.

Irlanda: legislație strictă și pedepse severe pentru cruzimea față de animale

Irlanda are una dintre cele mai dure legi din Europa în domeniu. Animal Health and Welfare Act 2013 prevede amenzi de până la 250.000 de euro, pedepse cu închisoarea de până la 5 ani și chiar interdicții pe viață de a deține sau lucra cu animale. Practic, nu mai poți fi stăpânul unui animal. 

De asemenea, instanțele pot dispune și confiscarea, vânzarea sau eutanasierea animalelor implicate în cazurile de cruzime gravă.

În ultimul deceniu, 162 de persoane au fost condamnate pentru astfel de fapte. Numărul pare mic raportat la sesizările primite: doar în 2024, Societatea Irlandeză pentru Prevenirea Cruzimii față de Animale (ISPCA) a înregistrat 2.741 de raportări și a preluat 1.144 de animale – peste jumătate câini și câteva sute de pisici.

Din 2013 până azi, organizația a salvat peste 11.800 de animale. Totuși, specialiștii atrag atenția că, deși legea este foarte strictă, aplicarea ei este inegală. Animal Law Ireland subliniază că lipsa de resurse și controalele insuficiente fac ca pedeapsa maximă să fie rar folosită.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.