Cum a încercat Sorin Oprescu să scape de condamnarea de 10 ani de închisoare pentru corupție. „O pedeapsă mai aspră decât cele pentru viol sau tâlhărie” / Legătura cu judecătoarea Elenei Udrea

Sorin Oprescu a fost audiat luni în fața unui procuror din Grecia privind extrădarea sa în România. Până acum, opt căi extraordinare de atac a formulat Sorin Oprescu împotriva sentinței din 2022 prin care a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare, toate respinse de către justiția din România.

• Sorin Oprescu a fost reținut sâmbătă de autoritățile din Grecia, acolo unde a fugit înainte de pronunțarea sentinței definitive din 2022.
• Fostul primar al Capitalei a mai fost reținut de autoritățile elene și în 2022, însă atunci au refuzat extrădarea invocând starea de sănătate a lui Sorin Oprescu și condițiile grele de detenție din România.

Găsit vinovat pentru constituire de grup infracțional organizat, luare de mită și abuz în serviciu, fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București în 13 mai 2022. 

Curtea a dublat pedeapsa pe care Oprescu o primise la instanța de fond. Tribunalul București îl condamnase pe 13 mai 2019 la 5 ani și 4 luni închisoare.

Sentință 2 la 1

Decizia Curții de Apel București a fost luată în complet de divergență, judecătoarele Daniela Panioglu și Claudia Jderu fiind cele care au decis majorarea pedepsei, în timp ce judecătorul Mihai Valentin a apreciat că se impune achitarea lui Sorin Oprescu pentru două dintre infracțiuni. Opinia sa minoritară nu a mai contat.

La o lună după pronunțarea sentinței Curții de Apel București, avocații lui Sorin Oprescu au declanșat o serie de căi extraordinare de atac în încercarea de a-l salva pe fostul primar general de închisoare.

Cele 8 acțiuni

Din iunie 2022 și până în iunie 2025, Sorin Oprescu a contestat condamnarea definitivă de opt ori, potrivit datelor centralizate de HotNews de pe portalul instanțelor. 

Fostul primar al Bucureștiului a formulat: 

• Contestație la executare – 14 iunie 2022, respinsă pe 4 august 2022
• Contestație în anulare- 15 iunie 2022, respinsă 21 octombrie 2022
• Recurs în casație- 15 iunie 2022, respins 2 februarie 2023
• Contestație la executare- 30 septembrie 2022, respinsă 15 februarie 2023
• Contestație la executare- 14 noiembrie 2022, respinsă 29 martie 2023
• Contestație în anulare- 17 noiembrie 2022, respinsă 20 ianuarie 2023
• Contestație în anulare 24 februarie 2025, respinsă 15 mai 2025
• Contestație intervenirea unei legi penale noi- 22 aprilie 2025, respinsă în primă instanță 5 iunie 

Primele critici: „Pedeapsă compatibilă cu o infracţiune de omor”

La o lună după condamnarea definitivă, în 14 iunie 2022, Oprescu a depus prima contestație la Tribunalul București, solicitând anularea mandatului european de arestare emis atunci pe numele său, respectiv redozarea pedepsei.

Avocații au invocat că fostul edil a fost condamnat „cu violarea art. 49 alin. (3) din Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se arată în hotărârea Tribunalului București, consultată de HotNews. 

Apărătorii fostului primar general catalogau drept exagerată pedeapsa în raport cu faptele reținute. Ei atrăgeau atenția că la emiterea mandatului de arestare european, judecătorul trebuie să aplice prioritar Dreptul Uniunii Europene, în concret „dreptul la proporționalitatea asprimii pedepsei penale cu gravitatea infracţiunii”.

„În cauză, este disproporționat, aberant, absurd”

„În cauză, este disproporționat, aberant, absurd, ca, potrivit dreptului român penal substanţial aplicat de instanţa judecătorească penală română de apel, pentru o singură faptă de primire a sumei de 25.000 euro, precedată de o aderare la un grup organizat cu 2 ani înainte şi urmată imediat de plata unei datorii, precum şi pentru o altă faptă cu un prejudiciu de 34 de euro, contestatorului să i se aplice o pedeapsă rezultantă totală de 10 ani şi 8 luni”, a invocat avocatul lui Sorin Oprescu la judecarea primei contestații la executare, potrivit documentului consultat de HotNews.

Pedeapsa maximă pe care o putea primi Oprescu: 23 de ani de închisoare

În susținerea pledoariei, avocatul sublinia că pedeapsa primită de Sorin Oprescu „este compatibilă cu o infracţiune de omor sau de piraterie, dar depăşeşte ca nivel de asprime pedeapsa ce poate fi aplicată pentru o infracţiune precum cele de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, tortură, viol, tâlhărie, transmiterea intenţionată a virusului HIV, falsificare de monede sau unele crime de război”.

La două luni distanță după depunerea contestației, Tribunalul București a respins solicitarea lui Oprescu, ca fiind neîntemeiată.

Tribunalul sublinia că instanța de apel individualizase corect pedepsele și că de fapt condamnarea rezultată a fost orientată spre limita minimă, pedeapsa maximă pe care o risca Sorin Oprescu pentru cele trei fapte fiind de 23 de ani, o lună și zece zile, a reținut judecătorul Tribunalului București în motivarea hotărârii prin care a respins prima contestație.

A doua contestație: nemulțumiri legate de compunerea completului de judecată

Tot în luna iunie 2022, Oprescu a exercitat o altă cale extraordinară de atac- contestație în anulare- la Curtea de Apel București. De această dată, principalele critici ale avocaților au fost legate de cele două judecătoare care au pronunțat sentința definitivă.

În susținerea contestației, Oprescu s-a plâns, prin intermediul avocaților, că președintele completului de judecată a amânat constatarea divergenței cu colegul de complet, pentru a prinde repartizarea unui judecător favorabil, potrivit hotărârii Curții de Apel București din 21 octombrie 2022.

Au susținut că a fost așteptată judecătoarea care o condamnase pe Elena Udrea

Potrivit regulamentului CSM, atunci când membrii unui complet de judecată au opinii diferite, se formează complet de divergență. Practic, în complet este repartizat judecătorul care asigură permanența la momentul constatării incidentului procedural.

Avocații lui Sorin Oprescu au invocat că judecătoarea Daniela Panioglu a amânat cu două săptămâni acest moment, pentru a o coopta în complet pe judecătoarea Claudia Jderu.Aceasta din urmă o condamnase pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare.

„Temporizarea momentului constatării divergenţei a echivalat cu o repartizare dirijată a cauzei, în sensul în care în completul de divergenţă a intrat un judecător favorabil preşedintelui completului. Acest viciu s-a răsfrânt în mod direct asupra legalităţii compunerii completului de judecată”, a invocat avocatul lui Oprescu, potrivit hotărârii CAB.

Respingerile

Și cea de-a doua contestație a fost respinsă de judecători. În motivare, magistrații arătau că eventuala nerespectarea a principiului repartizării aleatorii nu reprezintă un temei pentru admiterea unei contestații în anulare, putând atrage doar răspunderea disciplinară a magistraţilor în cazul în care s-ar constata încălcarea regulamentului.

„Desemnarea judecătorilor ce vor compune un complet are caracter administrativ şi nu poate constitui motiv de constestaţie în anulare în lipsa altor elemente”, argumenta Curtea de Apel București respingerea celei de-a doua contestații.

Rând pe rând, toate celelalte șase căi extraordinare de atac, exercitate de Sorin Oprescu împotriva condamnării la 10 ani și 8 luni închisoare au avut același rezultat: au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Ultimul atac: apel la deciziile CCR 

Ultima contestație formulată de Sorin Oprescu a fost depusă la Tribunalul București pe 22 aprilie anul curent.

În susținerea acesteia, avocații lui Oprescu au cerut judecătorilor să constate că a intervenit o lege penală mai favorabilă odată cu reglementările a Curții Constituțională privind infracțiunea de abuz în serviciu, respectiv spălarea banilor. 

Spune că a încălcat un regulament intern, nu o lege

Oprescu a solicitat admiterea contestației și rejudecarea dosarului, motivând că fapta de abuz în serviciu reținută în sarcina sa nu se mai încadrează la definiția stabilită de CCR, fiind vorba de o încălcare a regulamentului intern al primăriei și nu a unei legi organize așa cum a fost redefinită infracțiunea.

Pe 5 iunie, Tribunalul București a respins și această contestație.

”Tribunalul constată că persoana condamnată, pornind de la împrejurarea reală a intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023, urmărește repunerea în discuție a unor aspecte amplu dezbătute și dezlegate de către instanțele de fond, demers inadmisibil în prezenta procedură în condițiile în care conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 297 Cod Penal nu a suferit modificări substanțiale ca urmare a intrării în vigoare a legii noi”, au reținut judecătorii în hotărârea pronunțată pe 5 iunie.

Oprescu a contestat decizia. Un verdict definitiv este așteptat miercuri la Curtea de Apel București, unde pronunțarea a fost amânată succesiv de pe 26 august.

Acuzațiile

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai 2022, la 10 ani şi 8 luni de închisoare, într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie, după ce a primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor.

Oprescu a fost acuzat că a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi din dosar, şi care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie (dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipiului Bucureşti).  

Pentru că nu a fost găsit de polițiștii care au mers să pună în executare mandatul, Sorin Oprescu a fost dat în urmărire internațională, fiind reţinut în Grecia în 17 mai.

Arestat provizoriu de autoritățile elene, Oprescu a fost eliberat pe cauţiune pe 31 mai 2022. Curtea de Apel din Atena a respins cererea României de extrădare a sa, invocând starea de sănătate a fostului primar și condițiile din sistemul penitenciar românesc.

În așteptarea extrădării

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a vorbit, duminică seară, la Digi24, despre ce urmează după reținerea lui Sorin Oprescu în Grecia. Ministrul a declarat că în acest moment nu ar trebui să mai existe vreun impediment privind extrădarea lui Sorin Oprescu din Grecia.

Sorin Oprescu va fi audiat luni în fața unui procuror din Grecia privind extrădarea sa în România. Motivul este acela că autoritățile elene au primit noi informații de la justiția din România privind condițiile de detenție în penitenciarele românești.