Cum ar putea arăta România în 2030 din perspectivă climatică?

Pe 8 decembrie, la Palatul Victoria, a avut loc lansarea Raportului Scenarii Climatice pentru România 2030, eveniment derulat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului ca partener strategic și zeci de parteneri organizaționali.

Acest raport a rezultat în urma dezbaterilor și discuțiilor purtate în toamnă, îngrupurile de lucru din cadrul Climate Change Summit, întâlniri care au avut loc pe 21 și 22 septembrie 2022, la Palatul Victoria. Catalogate drept cel mai mare exercițiu de foresight despre viitorul României, întâlnirile de lucru au adus împreună peste 150 de reprezentați-cheie ai sistemului public, privat, civic și academic, având ca temă impactul schimbărilor climatice în România anului 2030.

Suportul autorităților centrale și locale în conversații despre soluții la provocări sistemice și complexe, cum sunt cele date de crizele climatice, este esențială pentru România. Sunt convins că astfel de exerciții de foresight ce implică toți actorii interesați pot să constituie o bază importantă pentru politicile publice pe care guvernul României le are în vedere,a declarat în deschiderea evenimentului, István ZAHORANSZKI, Secretarul General Adjunct al Guvernului României.

Dorința noastră este ca aceste grupuri de lucru să genereze scenarii plauzibile şi soluţii reale la provocările specifice fiecărui domeniu vizat, astfel încât România anului 2030 să fie una mai prietenoasă cu mediul şi cu mai multă grijă pentru viitor, iar colaborarea este singurul mijloc prin care putem atinge acest obiectiv, a punctat Președintele Social Innovation Solutions, Ciprian Stănescu.

Scenariile explorate în 21 și 22 septembrie 2022 stau la baza soluțiilor prezentate în Raportul Scenarii Climatice pentru România 2030. Metodologia de foresight este dezvoltată de Solutions. cuscopul de a construi și identifica scenariile posibile de viitor pentru România și de a promova exemplele scalabile de bună practică.

Temele abordate au fost: Energie verde; Agricultură sustenabilă; Reziliența climatică a orașelor; Biodiversitate; Finanțări, investiții și PNRR; Economie circulară; Soluții de tehnologie pentru climă și Legislație climatică.

Fiecare capitol al raportului conține:

1. Idei pentru viitor din partea participanților grupurilor de lucru la întrebări presante legate de sustenabilitatea și inovarea domeniului în care activează;

2. O secțiune de date relevante despre subiectul propus, cu focus pe România.

3. O secțiune de bune practici, de trei tipuri: soluții de politici publice, soluții ale companiilor sau ONG-urilor, precum și soluții de tehnologie sau ale startup-urilor.

4. Rezultatele grupurilor de lucru: două matrici care arată principalii vectori de schimbare în domeniul ales și, la intersecția acestora, patru tipuri de viitor ce pot fi generate.

Cele mai importante concluzii referitoare la scenariile preferate au fost:

1. Viitorul preferat are nevoie de acțiune: Există, în majoritatea scenariilor preferate, un singur factor care împiedică progresul climatic: lipsa acțiunii reale.

2.Viitor ul preferat are nevoie de colaborare: Acțiunea climatică este maximizată atunci când eforturile tuturor actorilor sunt aliniate și colaborarea este business as usual.

3. Viitorul preferat are nevoie să nu lase pe nimeni în urmă: De la măsuri compensatorii pentru comunități marginalizate la prezența la masa discuțiilor a tuturor stakeholderilor.

Exemplu de scenariu plauzibil pentru ECONOMIE CIRCULARĂ rezultat în cadrul grupurilor de lucru Scenarii Climatice pentru România 2030:

Adoptia celor 3R

În România, în anul 2030, avem date concrete în ceea ce privește impactul poluării asupra mediului înconjurător, iar aceste date sunt înregistrate de la companii care au fost încurajate și finanțate sa adopte circularitatea în modelul lor de funcționare. Autoritățile depun eforturi constante în influențarea cetățenilor spre a-și schimba comportamentul de consum și a fi mai deschiși în a repara, recicla sau refolosi produsele pe care le au la îndemână și pe care le dețin deja.

Scenariul preferat pentru ECONOMIE CIRCULARĂ rezultat în cadrul grupurilor de lucru Scenarii Climatice pentru România 2030:

Circularitate ca nou stil de viață

În 2030, toate companiile depun, alături de declarația de venit, și o declarație de amprentă asupra mediului, informația fiind disponibilă public. Economia circulară intră în stilul de viață pentru majoritatea consumatorilor. Apar schimbări în structura economiei, scad industriile extractive și exportul de resurse brute, crește gradul de prelucrare a resurselor secundare, ceea ce duce la creșterea gradului de circularitate.

Grupurile de lucru Scenarii Climatice pentru România 2030 au făcut parte din Climate Change Summit, eveniment organizat de Social Innovation Solutions, alături de BRD Groupe Societe Generale, ca Partener Fondator, și Mastercard, ca partener de sustenabilitate, precum și peste 60 de parteneri din România și Europa Centrală și de Est, incluzând partenerii financiari Microsoft, Auchan, Société Générale Global Solution Center, Enel; Mercedes-Benz ca mașină oficială; Secretariatul General al Guvernului ca partener strategic și zeci de parteneri organizaționali.

Raportul Scenarii Climatice pentru România 2030 poate fi consultat integralaici.

_________

MisiuneaSocial Innovation Solutions (SIS) este să susțină indivizi și organizații să înțeleagă transformările viitorului și să dezvolte soluții sustenabile de tehnologie, politici publice și antreprenoriale. SIS organizează mai multe incubatoare și acceleratoare în România și Europa Centrală și de Est, precumFuture Makers,Social Impact Award sauTRANSFORMATOR, lucrând cu peste 100 de start-ups în fiecare an. De asemenea, SIS dezvoltă mai multe platforme de conversații despre sustenabilitate, trenduri de viitor și economie circulară precumFuture Summit,Sustainable Futures sauClimate Change Summit și oferă consultanță și programe de executive education în foresight, inovație și sustenabilitate.

​Articol susținut de Social Innovation Solutions