Cum răspunde ministrul Energiei la acuzațiile din Reuters că România este printre statele UE care „alimentează economia de război a Rusiei”
România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și produse petroliere din 5 februarie 2023, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, după ce agenția Reuters a publicat o analiză care include țara noastră printre statele UE care „alimentează economia de război a Rusiei”. Ministrul admite însă că există posibilitatea importului indirect de țiței rusesc, din țări non-UE care amestecă produsele proprii cu cele provenite din Rusia.
România nu a avut niciodată un contract direct cu Gazprom, transmite Bogdan Ivan, la solicitarea HotNews. Potrivit ministrului, România nu va importa produse petroliere sau țiței din Federația Rusă.
„România respectă toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene. Orice încălcare a legislației în vigoare privind regimul sancțiunilor împotriva Federației Ruse va fi sancționată fără ezitare. România nu face niciun compromis când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de asigurarea securității sale energetice”, a precizat Bogdan Ivan.
Răspunsul ministrului vine la solicitarea HotNews, după ce azi dimineață agenția Reuters a publicat o analiză care arată că mai multe ţări din UE înregistrează o creştere a importurilor energetice din Rusia în 2025, iar printre acestea se numără România.
Importul indirect
Ministerul Energiei explică însă că țări care nu sunt membre UE nu au nicio obligație să respecte prevederile cadrului sancționatoriu aplicat de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse.
Iar aceste țări ajung să amestece, la rafinare, țiței din mai multe surse, iar certificatul de origine rămâne al statelor respective.
„Importul de produse petroliere/motorină din aceste state este încă permis conform cadrului legal UE și al regimului de sancțiuni impus de Comisia Europeană”, arată Ministerul Energiei.
Ce state amestecă țițeiul
Ministerul Energiei a dat exemplul statelor precum Turcia, India, Arabia Saudită, Egipt care nu sunt în UE și nu au avut, până în prezent, nicio obligație să respecte prevederile cadrului sancționatoriu aplicat de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse.
„În aceste condiții, întrucât aceste state fie au și producție proprie, fie importă țiței din mai multe surse, țițeiul care intră în procesul de rafinare este amestecat în terminalele de intrare/depozitare, iar produsele petroliere obținute au, astfel, certificat de origine al statului în care au fost produse”, explică Ministerul Energiei. Acesta precizează că „importul de produse petroliere/motorină din aceste state este încă permis conform cadrului legal UE și al regimului de sancțiuni impus de Comisia Europeană”.
În ceea ce privește importurile de cărbune, acestea au fost interzise începând din august 2022, conform Pachetului 5 de sancțiuni economice împotriva Rusiei, susține Ministerul Energiei.
Acesta precizează că România nu importă gaze rusești. „Pentru asigurarea necesarului de consum, România importă gaze naturale din Europa de Vest, prin interconectarea Szeged-Arad și din Europa de Sud, prin punctele de interconectare cu Bulgaria, Kardam1-Negru Vodă1 (Coridorul Trans-Balcanic) și Giurgiu-Ruse”.
Cum sunt interzise oficial importurile din Rusia
Începând cu data de 5 decembrie 2022 operatorii economici din România nu au mai efectuat importuri de țiței din Federația Rusă, iar din data de 5 februarie 2023 au fost sistate și importurile de produse petroliere din Federația Rusă. Aceasta în condițiile în care este aplicat Regulamentul (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina.
În data de 18 iulie 2025 a fost adoptat pachetul 18 de măsuri restrictive la adresa Federației Ruse ca urmare a războiului de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei. Noile măsuri introduse în sectorul energetic includ introducerea unei interdicții la importul de produse petroliere rafinate fabricate din țiței rusesc și provenind din țări terțe.
Regulamentul (UE) 2025/1494 al Consiliului din 18 iulie 2025 prevede că „Începând cu 21 ianuarie 2026 se interzice achiziționarea, importul sau transferul în Uniune, în mod direct sau indirect, de produse petroliere încadrate la codul NC 2710 obținute într-o țară terță din țiței încadrat la codul NC 2709 00 originar din Rusia”.
În privința gazelor naturale, la nivelul Comisiei Europene, se află în proces de negociere o propunere de regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale rusești.
Reuters: Importurile energetice au crescut cu 57% în România
Mai multe ţări din UE înregistrează o creştere a importurilor de energie din Rusia în 2025, iar printre acestea se numără România, Franţa, Olanda şi Portugalia. În cazul României, este vorba de o creştere de 57%, arată o analiză Reuters.
Ajutorul militar acordat Kievului este contrabalansat de plăţile pentru energia furnizată Moscovei, relevă analiză Reuters.
Ţările europene, inclusiv Franţa, se numără printre cei mai fervenţi susţinători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei. Dar mai multe dintre ele şi-au intensificat importurile de energie din Rusia, care aduc miliarde de euro economiei de război a Moscovei, scrie Reuters.
UE şi-a redus dependenţa de Rusia, furnizorul cândva dominant, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, a importat energie rusă în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, potrivit unei analize Reuters a datelor furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), o organizaţie independentă de cercetare cu sediul la Helsinki.
Şapte dintre cele 27 de ţări membre ale UE au crescut valoarea importurilor faţă de anul precedent, inclusiv cinci ţări care susţin Ucraina în război. Franţa, de exemplu, a înregistrat o creştere a achiziţiilor de energie rusă cu 40%, până la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Olanda a înregistrat o creştere de 72%, până la 498 de milioane de euro, arată analiza.
În timp ce porturile cu infrastructură pentru gaz natural lichefiat (GNL) din ţări precum Franţa şi Spania servesc ca puncte de intrare pentru livrările Rusiei în Europa, gazul nu este adesea consumat în aceste ţări, ci este trimis mai departe către cumpărători din întreaga Uniune.
Vaibhav Raghunandan, specialist în relaţiile UE-Rusia la CREA, a descris creşterea fluxurilor ca „o formă de autosabotaj” din partea unor ţări, având în vedere că vânzările de energie sunt cea mai mare sursă de venituri pentru Rusia, care poartă un război împotriva Ucrainei susţinute de Europa. „Kremlinul obţine, literalmente, fonduri pentru a continua să-şi desfăşoare forţele armate în Ucraina”, a punctat el.
INTERVIURILE HotNews.ro