Cum și-au explicat poziția judecătorii CCR care nu au fost de acord ca legea privind pensiile magistraților să fie respinsă. Critici la adresa CSM 

Patru din cei nouă judecători ai CCR au votat pentru validarea legii privind pensiile speciale ale magistraților și respingerea sesizărilor depuse de ÎCCJ, decizia lor fiind însă una minoritară. În motivarea hotărârii din 20 octombrie, publicată vineri de CCR, este detaliat punctul lor de vedere, în care sunt aduse inclusiv critici la adresa Consiliului Suprem al Magistraturii.

• „Lipsa avizului din partea autorităţilor publice solicitate să îl emită nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat”, spun cei patru judecători care au avut o opinie separată.  

Legea privind reforma pensiilor speciale a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR), pe motive de formă, prin votul a cinci dintre cei nouă judecători ai CCR.

Cei cinci judecători care au admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. 

În motivarea deciziei, publicată vineri, aceștia susțin că Guvernul avea obligația să aștepte 30 de zile avizul CSM.

Ceilalți patru judecători din CCR, Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian, susțin că Guvernul și-a îndeplinit obligațiile legale și că a așteptat suficient timp.

Legea privind reforma pensiilor magistraților a respectat toate etapele procedurii legislative, rețin cei patru judecători CCR în motivarea opiniei separate, subliniind că a fost supusă procedurii de transparență decizională și a înregistrat unele modificări în urma consultărilor.

CCR: Președinta CSM s-a pronunțat public

După ce Guvernul a solicitat avizul, în 22 august, avizul consultativ, CSM a convocat adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de lege.

Cei patru judecătorii CCR subliniază în motivare că „președinta Consiliului Superior al Magistraturii a exprimat în mass-media poziția instituțională referitoare la proiectul de lege”.

Adunările generale ale judecătorilor convocate în perioada 26-27 august în toată țara au votat doar pentru declanșarea acțiunilor de protest, solicitând retragerea proiectului privind pensiile speciale. 

„Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului CSM”

„Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a hotărât convocarea adunărilor generale al judecătorilor și procurorilor, fapt ce a rezultat în adoptarea de către acestea a unor declarații comunicate public, dar nu și în redactarea și transmiterea unui aviz către Guvern. Avizul nu a fost adoptat/comunicat Guvernului nici înainte de depunerea proiectului de lege la Parlament, nici ulterior acestui moment”, rețin cei patru judecători în motivare.

Ei subliniază că Guvernul a obținut celelalte avize obligatorii, de la Consiliul Legislativ, respectiv Consiliul Economic și Social. 

„Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația legală de avizare a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, notează cei patru judecători în opinia separată.

„Guvernul nu are obligația constituțională de a aștepta avizul”

„Lipsa avizului din partea autorităţilor publice solicitate să îl emită nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia Guvernului de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”, notează judecătorii CCR în opinia separată.

În legătură cu perioada de așteptare a avizului consultativ, cei patru judecători CCR afirmă că termenul de 30 de zile „nu are o relevanță constituțională, ci una pur legală ce nu impune obligații în sarcina Guvernului”.

„În dezacord cu decizia majoritară care a realizat un veritabil reviriment jurisprudențial fără a fi îndeplinite condițiile consacrate în jurisprudența Curții, considerăm că Guvernul nu are obligația constituțională de a aștepta avizul CSM dincolo de limita termenului prevăzut de art.33 alin.(2) din Legea nr.305/2022. În virtutea principiului colaborării loiale dintre autoritățile publice, se reține că în procedura de avizare a actelor normative autoritățile publice trebuie să conlucreze și nu să întârzie adoptarea acestora”, rețin cei patru magistrați CCR în opinia separată.

„Termenul obligă CSM să răspundă cu celeritate”

În opinia celor patru magistrați CCR, termenul de 30 de zile este stabilit de legiuitor și nu de constituant și a fost adoptat în considerarea unor proiecte legislative complexe, precum codurile.

„Nu are și nu poate avea o semnificație dilatorie în contextul adoptării actelor normative, mai ales atunci când este utilizată o procedură reglementată la nivel constituțional cu termene scurte, precum cea a angajării răspunderii Guvernului prevăzută de art.114 din Constituție. Termenul de 30 de zile precizează obligația CSM de a emite cu celeritate respectivul aviz. Orice altă interpretare a semnificației juridice și, mai ales, constituționale, a acestui termen legal ar acorda autorităților avizatoare o putere implicită de decizie, neprevăzută de lege ori Constituție, efectul generat ducând la întârzierea procesului legislativ și, chiar, la limitarea competenței de legiferare a Parlamentului”, mai scrie în motivarea opiniei separate.

În opinia celor patru magistrați, faptul că Guvernul nu a așteptat împlinirea termenului de 30 de zile în care CSM putea emite respectivul aviz nu înseamnă că nu a acordat un interval de timp suficient acestuia pentru a-și putea exercita atribuțiile legale.

Critici la adresa CSM

„Termenul de 30 de zile nu are o relevanță constituțională, ci una pur legală ce nu impune obligații în sarcina Guvernului, ci doar a CSM în sensul că are competența de a emite un astfel de aviz în cel mult 30 de zile (și nu după împlinirea termenului). Faptul că nu a emis un aviz într-un termen rezonabil raportat la data sesizării sale și la complexitatea actului normativ ce trebuia avizat, în condițiile în care în discuție era o procedură de angajare a răspunderii Guvernului reglementată de Constituție cu termene imperative și scurte, nu face altceva decât să demonstreze că acest termen a fost folosit de CSM cu scop dilatoriu, ceea ce nu este permis în procesul de avizare a actelor normative, proces cu caracter tehnic eminamente subsumat deciziei politice de a iniția ori de a adopta un act normativ de reglementare primară”, rețin judecătorii CCR în opinia separată. 

Adică, cei patru judecători ai CCR susțin că CSM a folosit termenul de 30 de zile pentru a încerca să obțină o amânare. 

Autoritățile publice avizatoare, atrag atenția magistrații CCR, nu pot să întârzie sau să împiedice derularea unei proceduri de natură constituțională și să opună Guvernului necesitatea curgerii întregului interval temporal în care trebuie să emită respectivul aviz pentru ca Guvernul să-și poată angaja răspunderea potrivit Constituției.

Cei patru judecători au considerat că perioada de așteptare a Guvernului a fost una rezonabilă.

„Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii. Absența unui aviz în acest termen (30 august-1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare”, au conchis cei patru judecători CCR.