Dacă nu cu F-16, atunci cu ce alte sisteme poate România să doboare mai eficient dronele care intră în spațiul aerian? O variantă surprinzătoare a fost folosită chiar și de ucraineni – VIDEO
Dincolo de discuția dacă trebuiau sau nu piloții români de F-16 să doboare drona care a intrat în spațiul aerian național sâmbătă seara, acest incident, dar și doborârea dronelor de către Polonia săptămâna trecută arată cât de ineficientă este lupta anti-dronă cu avioane de vânătoare. România are, însă, la îndemână variante mult mai potrivite pentru a contracara și doborî dronele rusești.
Să dobori o dronă Geran-2 (Shahed-136) cu un avion de vânătoare e ineficient, în cel mai bun caz. Aceste tip de drone kamikaze sunt mici, zboară foarte jos și foarte lent.
Dincolo de faptul că sunt greu de localizat cu radarele avioanelor, ele reprezintă și un tip de amenințare asimetrică: sunt niște sisteme relativ ieftine și nesofisticate pe care nu merită să le dobori cu rachete scumpe, de sute de mii sau milioane de euro.
Așa cum HotNews.ro a mai scris, o dronă Geran-2 este estimată să coste undeva între 30 și 35.000 de dolari, în timp ce o rachetă cu ghidaj infraroșu AIM-9 de pe F-urile 16 românești costă de cel puțin zece ori mai mult. Folosirea rachetei este o modalitate prin care te poți asigura că distrugi drona întru totul și limitezi posibilitatea ca mari bucăți din ea, inclusiv încărcătura explozivă, să cadă în zone locuite.
Cealaltă variantă, tunul de bord, este mult mai riscantă, așa cum Hotnews a explicat aici. Proiectilele în sine, câteva sute lansate deodată într-o rafală, pot fi periculoase și cauza daune colaterale, iar o dronă doar avariată de proiectile poate încă zbura un timp și devia de la traseu, poate spre zone locuite.
Discuția despre ineficiența folosirii avioanelor de lupta contra dronelor kamikaze (o oră de zbor cu un F-16 poate costa până la 25.000 de dolari, nemaipunând la socoteală și valoarea muniției folosite eventual) aduce în atenție alt aspect: ce alte sisteme antiaeriene are România și de ce nu le folosește.
Blindatele Gepard sunt potrivite pentru a doborî dronele, dar au un mare dezavantaj
Fostul președinte Traian Băsescu declara duminică seara că România dispune de un sistem antiaerian perfect pentru a doborî astfel de drone: blindatele Gepard.
„O dronă e ușor de lovit cu o unitate Gepard. Le-am văzut la poligonul de la Cincu și sunt niște mașini formidabile”, a spus fostul președinte Băsescu.
Sistemele autopropulsate Gepard se bazează pe două tunuri Oerlikon de 35 mm cu cadență de 550 lovituri/minut, un radar de descoperire și un radar de urmărire, toate montate pe platforma șenilată de tanc Leopard 1.
Problema unor astfel de sisteme este că au o rază de acoperire mică.
Un sistem Gepard poate angaja ținte pe o rază de 3,5 km, este gândit să protejeze un perimetru mic, o unitate, o bază aeriană, o fabrică șamd.
România are în dotare 43 de astfel de sisteme, iar dacă ar dori o acoperire mai mare în zona Deltei ar trebui să disloce un număr destul de mare de sisteme Gepard.
Altfel, surse militare au explicat pentru HotNews.ro că aceste sisteme ar fi ideale, totuși, pentru a angaja rapid și eficient economic drone de tipul kamikaze.
În cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia, din care face parte și România, Armata a trimis astfel de sisteme care tocmai astfel de misiuni au exersat, să protejeze unitățile de luptă de atacuri aeriene cu drone și elicoptere.
De altfel, HotNews.ro a fost în Polonia și a observat la lucru tocmai unitățile românești cu blindate Gepard, cum se antrenau cu militarii americani, polonezi și britanici exact în astfel de misiuni de apărare aeriană pe rază foarte scurtă.
Alte tunuri antiaeriene pe lângă Gepard
Pentru a acoperi zona Deltei, sistemele Gepard pot fi completate cu alte sisteme artileristice antiaeriene pe care România le are în dotare.
Mai exact, Armata are 73 de sisteme Oerlikon (Oerlikon GDF-003) – instalații de câte două tunuri antiaeriene de 35mm care se montează în locurile unde trebuie să asigure protecția antiaeriană.
Sunt „mobile” în sensul în care pot fi împachetate și mutate în alt loc. Similar, și radarele lor sunt montate pe camioane care fac parte din baterie.
Complexul Oerlikon 2×35 mm – În total 72 de tunuri antiaeriene cumpărate de la Elveția și cu care România a participat doi ani consecutiv la contingentul NATO din Polonia.
Tunurile se strâng și, împreună cu radarele și dotările auxiliare, sunt tractate de camioane Dac 6X6.
Și ele, precum sistemele Gepard, au însă o rază limitată: circa 3,5-4 km.
Tot la nivel de apărare cu artilerie antiaeriană, România mai are în dotare sisteme vechi cu mitraliere de 14,5mm sau cu tun de 30m, operate manual.
Similar, pe Flota Fluvială, nave militare care patrulează Dunărea și granița fluvială cu Ucraina, Forțele române au sisteme antiaeriene.
„Toată artileria pe care o avem la bord, de la mitralierele de 14,5mm, binate sau cvadruple, toate sunt utile împotriva acestor drone”, spunea într-un interviu acordat HotNews.ro șeful Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait.
O variantă surprinzătoare, folosită de Ucraina: Doboară dronele cu elicopterul
Dincolo de sistemele de artilerie antiaeriană, mai există un scenariu care, la prima vedere, pare surprinzător: elicopterele militare ale Armatei pot doborî dronele.
Un elicopter poate zbura suficient de jos și de încet încât să țină „pasul” cu drona, în timp ce cu tunul de bord (20 mm, teleoperabil, în cazul IAR-330 Puma SOCAT) sau cu mitraliera de pe laterala elicopterului, dronele pot fi luate la țintă.
E un scenariu pe care l-am văzut aplicat și în Ucraina și care a fost confirmat pentru HotNews.ro și de un fost pilot militar de elicoptere, inclusiv IAR-330 Puma.
„Este fezabil, da. Se poate. Deschizi pe lateral și mecanicul de bord poate trage cu mitraliera asupra dronei”, a explicat fostul pilot pentru HotNews.ro.
Dezavantajul unei astfel de angajări în luptă este dat de faptul că o dronă atinsă de gloanțele unei mitraliere nu se va dezintegra, ci va fi avariată și fie va devia de la traseu, fie va cădea necontrolat. Cu alte cuvinte ea poate, astfel, să rămână periculoasă și să producă daune colaterale.
Video cu astfel de momente, mai jos:
Sisteme electronice antidrone
Dinclo de a angaja drona kinetic, Forțele Române mai au la dispoziție varianta bruiajului și a unei lupte electromagnetice împotriva dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian. Public nu se știe prea multe lucruri despre ce capabilități are Armata Română în acest aspect.
În ianuarie apărea știrea că România achiziționează de la o companie israeliană un sistem de luptă anti-drone, contractul având o valoare de 60 de milioane de dolari.
Sistemul era unul modular ReDrone Counter-UAS, care integra un radar, senzori de intelligence, măsuri de combatere electronică (EW) şi elemente electro-optice (EO) pentru zi şi noapte – un sistem complet gândit să lupte fix împotriva dronelor.
Armata nu a anunțat public dacă a primit acest sistem și dacă este în uz, însă surse din industrie au spus pentru HotNews.ro că livrarea sistemelor avea termen de livrare 36 de luni.
Similar, aliații NATO au adus sisteme antidronă în România, în diferite ocazii, însă folosirea lor nu a fost expusă public.
Altfel, din informațiile disponibile public, militarii români mai dispun de sisteme anti-drone individuale, un fel de „puști” electromagnetice operate și țintite manual de către soldați. Armata are în dotare mai multe sisteme Skybeam și câteva zeci de sisteme individuale livrate de compania românească BlueSpace.
INTERVIURILE HotNews.ro