Donald Trump și cele „șapte războaie fără sfârșit” pe care spune că le-a încheiat, dar care nu i-au adus Premiul Nobel pentru Pace 2025

Președintele american Donald Trump a militat deschis pentru a primi premiul Nobel pentru Pace 2025, motivând, într-un discurs la ONU, că „în doar șapte luni a încheiat șapte războaie”, lucru pe care „niciun președinte sau prim-ministru – și, de altfel, nicio altă țară – nu a făcut vreodată”. Vineri, Comitetul Nobel a acordat Premiul pentru Pace liderei opoziției venezuele Maria Corina Machado „pentru munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta ei de a obține o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

• Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost câștigat de Maria Corina Machado
• Cine este Maria Corina Machado, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace în 2025

Premiul Nobel pentru Pace 2025, râvnit de președintele american Donald Trump, a fost acordat liderei opoziției din Venezuela Maria Corina Machado. După decernarea premiului, președintele Comitetului Nobel norvegian a fost întrebat direct despre campania de lobby a lui Trump de a câștiga distincția.

Întrebat de jurnaliști despre eforturile de lobby ale lui Trump pentru a câștiga premiul, președintele comitetului Nobel, Jørgen Watne Frydnes, a răspuns că comitetul primește mii de scrisori în fiecare an.

Trump nu a ascuns niciodată dorința sa de a câștiga premiul Nobel pentru Pace. Într-un discurs la Casa Albă, în 18 august, unde a fost presat de liderii europeni să insiste pentru un armistițiu în Ucraina, el a afirmat: „Am pus capăt la șase războaie… toate aceste acorduri le-am încheiat fără să menționez măcar cuvântul «armistițiu»”.

A doua zi, numărul pe care l-a citat a crescut la „șapte” războaie. De asemenea, administrația sa a transmis în august că premiul Nobel pentru Pace este „de mult timp” meritat pentru „pacificatorul șef” și a enumerat „războaiele” pe care acesta le-ar fi încheiat, potrivit BBC.

În discursul susținut pe 23 septembrie la Adunarea Generală a ONU, Trump și-a reluat campania pentru a primi premiul Nobel, afirmând că a „pus capăt la șapte războaie fără sfârșit”, care „se desfășurau cu o intensitate deosebită, provocând moartea a mii de oameni”: „Printre acestea se numără Cambodgia și Thailanda, Kosovo și Serbia, Congo și Rwanda – un război violent și crud –, Pakistan și India, Israel și Iran, Egipt și Etiopia, precum și Armenia și Azerbaidjan”.

„Rolul său este contestat sau mai puțin clar”

Presa americană l-a contrazis imediat. 

„Deși a contribuit cu siguranță la negocierea unor acorduri între dușmani de lungă durată, rolul său în asigurarea încetării focului în unele dintre celelalte conflicte pe care se laudă că le-a încheiat a fost contestat de unele dintre țările implicate. Și apoi, bineînțeles, sunt războaiele care nu aveau loc atunci când el pretinde că le-a încheiat”, scria CNN după discursul de la ONU.

„În unele dintre cazurile în care domnul Trump susține că a negociat pacea, părțile beligerante i-au recunoscut meritul de a fi calmat ostilitățile sau de a fi avansat negocierile către un acord de pace. Însă rolul său este contestat sau mai puțin clar în alte cazuri. Și în două conflicte majore, războaiele din Gaza și Ucraina, eforturile domnului Trump au eșuat până în prezent”, scria și New York Times la final de septembrie.

Războiul din Gaza a ajuns miercuri la un armistițiu pentru care Donald Trump și-a arogat meritele. Președintele american a propus termenii în baza cărora cele două părți au ajuns la o înțelegere. Cu toate acestea, ultima ședință a Comitetului Nobel în care s-a stabilit câștigătorul a avut luni.

„Ultimele detalii au fost stabilite luni, dar noi nu dezvăluim niciodată când Comitetul Nobel își ia decizia”, a declarat Erik Aasheim, purtătorul de cuvânt al Institutului Nobel norvegian pentru AFP.

Dar a încheiat în realitate Trump șapte războaie? Analize făcute de BBC, CNN și New York Times îl contrazic în unele cazuri, dar îi recunosc și meritul și implicarea pentru obținerea unor acorduri bilaterale între părțile beligerante.

Armenia și Azerbaidjan

În luna august, Trump i-a invitat pe liderii Armeniei și Azerbaidjanului la Casa Albă pentru a semna o declarație comună menită să pună capăt conflictului de lungă durată dintre cele două țări. Deși nu a fost vorba de un acord de pace, acesta a reprezentat primul angajament în vederea ajungerii la un acord de la izbucnirea violențelor în anii 1980.

Liderii ambelor țări l-au lăudat pe Trump pentru intervenția sa, dar Azerbaidjanul continuă să ceară Armeniei să își modifice Constituția pentru a elimina referirile la regiunea disputată Nagorno-Karabakh. Azerbaidjanul ocupă în continuare mici zone din Armenia, invocând motive de securitate, iar cele două țări nu au ajuns la un acord privind frontiera comună.

Rwanda și RD Congo

În luna iunie, diplomații de rang înalt din Rwanda și Republica Democratică Congo au fost primiți în Biroul Oval pentru a semna un acord de pace menit să pună capăt unui război care durează de peste trei decenii. Trump a calificat acordul drept „un triumf glorios”.

Însă negocierile privind un acord cuprinzător au eșuat, iar luptele sângeroase au continuat.

India și Pakistan

Trump și-a asumat meritul de a fi mediat încetarea conflictului militar dintre cele două puteri nucleare, care a izbucnit din nou în luna mai, după ce un atac terorist în Kashmir a ucis 26 de civili.

India a recunoscut că Statele Unite au jucat un rol în medierea conflictului, dar afirmă că a negociat încetarea luptelor direct cu Pakistanul.

India afirmă că oficialii pakistanezi au solicitat negocieri de încetare a focului ca urmare a presiunii exercitate de atacurile militare ale Indiei. Pakistanul neagă acest lucru și i-a mulțumit lui Trump pentru ajutorul acordat în încheierea ostilităților.

Declarațiile contradictorii au contribuit la deteriorarea relațiilor dintre Washington și New Delhi, care se reflectă și în războiul comercial al lui Trump.

Israel și Iran

După 12 zile de atacuri militare în luna iunie, care au inclus bombardamente ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, președintele american a anunțat brusc un acord de încetare a focului. El a declarat că Statele Unite au mediat acordul, iar Israelul și-a întors avioanele de luptă la cererea sa.

Niciuna dintre părți nu a contestat rolul american în armistițiu, însă durabilitatea acestuia rămâne sub semnul întrebării.

În timp ce serviciile secrete americane au stabilit că bombardamentele SUA au avariat grav cea mai avansată instalație de îmbogățire a uraniului din Iran, unii experți consideră că Teheranul ar putea relua în cele din urmă îmbogățirea uraniului, necesară pentru construirea unei arme nucleare, în alte instalații, potrivit New York Times.

Atât Israelul, cât și Statele Unite s-au angajat să nu permită niciodată Iranului să obțină o armă nucleară.

Cambodgia și Thailanda

Cele două țări vecine din Asia de Sud-Est s-au angajat în această vară în mai multe zile de lupte la granița lor, care au provocat moartea a cel puțin 42 de persoane și strămutarea a peste 300.000, unul dintre cele mai sângeroase conflicte dintre ele din ultimele decenii.

La acea vreme, administrația Trump discuta acorduri comerciale cu o serie de țări, iar Trump a declarat că le-a spus liderilor din Thailanda și Cambodgia că va opri negocierile comerciale dacă nu vor accepta un armistițiu.

Două zile mai târziu, oficialii s-au întâlnit în Malaezia pentru discuții mediate de oficialii malaezieni și americani și au ajuns la un acord pentru încetarea ostilităților.

Deși luptele au încetat, criticii abordării lui Trump spun că intervenția sa nu a abordat cauzele profunde ale conflictului.

Egiptul și Etiopia

„Nu este clar cum anume Trump a pus capăt acestui conflict, întrucât Egiptul și Etiopia nu erau și nu sunt, de fapt, în război”, scrie CNN.

Egiptul și Etiopia nu au fost angajate într-un conflict militar, dar au existat temeri că o dispută diplomatică între ele cu privire la cel mai mare baraj hidroelectric din Africa putea declanșa un război.

Potrivit New York Times, intervenția lui Trump nu a contribuit prea mult la rezolvarea disputei. 

După 12 ani de dezacorduri, ministrul de externe al Egiptului a declarat pe 29 iunie că negocierile cu Etiopia au ajuns într-un impas. „Dacă aș fi Egiptul, aș vrea apa din Nil”, a spus Trump. El a promis că SUA vor rezolva problema foarte repede.

Egiptul a salutat declarațiile lui Trump, dar oficialii etiopieni au afirmat că acestea riscă să agraveze tensiunile. În final, nu s-a ajuns la niciun acord oficial între Egipt și Etiopia pentru a rezolva divergențele dintre cele două țări.

Kosovo și Serbia

Trump a menționat și Kosovo și Serbia în discursul său. Doar că în acest conflict, Trump nu se referă la actualul său mandat de președinte ci la primul (2017-2021).

În 2020, cele două părți au semnat un acord pentru continuarea angajamentului economic în Biroul Oval. Cu toate acestea, nu a fost semnat niciun acord de pace între ele.

Disputa provine din statutul Kosovo, care și-a declarat independența în urmă cu 15 ani, la aproape un deceniu după campania de bombardamente de 78 de zile a NATO din 1999, care a alungat din Kosovo forțele sârbe.

În timp ce independența Kosovo a fost recunoscută de Statele Unite și de multe țări europene, Serbia, precum și aliații săi cheie Rusia și China, refuză în continuare să recunoască independența Kosovo. România se numără printre statele care nu a recunoscut Kosovo.

Ce s-a mai întâmplat în mandatul lui Trump

Dincolo de cele 7 conflicte pe care afirmă că le-a încheiat, revista Time a făcut joi o trecere în revistă a altor evenimente petrecute în mandatul său care ar fi putut cântări greu în decizia finală a Comitetului Nobel.

În ceea ce privește cooperarea internațională, administrația Trump a adoptat o abordare izolaționistă pronunțată. La începutul acestui an, președintele Trump a semnat ordine executive prin care SUA s-a retras din Organizația Mondială a Sănătății, din acordul climatic de la Paris și din acordurile fiscale internaționale. 

Administrația Trump a redus, de asemenea, în mod dramatic eforturile de asistență externă ale SUA, desființând Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională. Programe în valoare de miliarde de dolari, de la ajutorul pentru combaterea foametei în Sudan până la campaniile de vaccinare în Africa subsahariană, au fost aruncate în incertitudine. 

Cercetările publicate în The Lancet avertizează că acest lucru ar putea duce la până la 14 milioane de decese suplimentare până în 2030, inclusiv 4 milioane de copii cu vârsta sub cinci ani. 

Pe plan intern, mai multe politici ale președintelui Trump au pus accentul pe ordine și securitate, uneori în detrimentul dialogului și peste capul autorităților locale. În Districtul Columbia, California, Tennessee și în alte părți, el a mobilizat Garda Națională pentru a potoli tulburările și a reprimat demonstrațiile pro-palestiniene din universitățile americane.

Premiul Nobel pentru Pace este unul dintre cele cinci premii acordate în fiecare an „celor care, în cursul anului precedent, au adus cele mai mari beneficii omenirii”, conform testamentului lui Alfred Nobel. „Premiul pentru Pace nu este o măsură a popularității, a promisiunilor sau a puterii, ci a contribuțiilor durabile la pace, dezarmare și cooperare”, subliniază revista Time.