Două state care s-au aflat în război au convenit să-și integreze sistemele energetice

Armenia şi Azerbaidjanul îşi vor integra sistemele energetice pentru a facilita importurile şi exporturile de energie, a declarat miercuri premierul armean Nikol Paşinian în parlamentul de la Erevan, conform presei locale preluate de Reuters.

Paşinian nu a dat detalii şi nu a precizat un termen pentru proiect, dar a arătat că acesta se încadrează în coridorul strategic de tranzit din sudul Caucazului cunoscut ca Ruta Trump pentru Pace şi Prosperitate Internaţională (TRIPP), transmite Agerpres.

Cele două ţări, foste republici sovietice, care au fost în război timp de decenii pentru enclava Nagorno Karabah din Azerbaidjan, cu populaţie majoritar armeană în trecut, au ajuns la un acord în august anul trecut, în urma unei întâlniri la vârf găzduite la Casa Albă de preşedintele american Donald Trump.

Proiectul TRIPP va asigura Azerbaidjanului o rută directă prin sudul Armeniei către exclava Nahicevan şi către Turcia, cu care are relaţii strânse.

Armenia urmează să aloce Statelor Unite o participaţie de 74% în Compania de Dezvoltare TRIPP, reţinând cota minoritară, aşa cum s-a consemnat într-o declaraţie comună după o întâlnire de luna aceasta a ministrului de externe armean Ararat Mirzoian cu omologul său, secretarul de stat american Marco Rubio. Conform acordului bilateral, compania va avea dreptul exclusiv de a dezvolta coridorul de tranzit şi şi-ar putea prelungi activitatea timp de 50 de ani, timp în care participaţia armeană va creşte la 49%. Armenia îşi va păstra suveranitatea completă asupra frontierelor, vămilor, taxelor şi securităţii.

Proiectul are în vedere infrastructuri feroviare noi sau modernizate, oleoducte şi gazoducte, cabluri de fibră optică prin întreaga regiune de sud a Caucazului, situată strategic între Rusia, Iran şi Turcia.

Azerbaidjanul a început deja să livreze benzină Armeniei, după o întrerupere de circa trei decenii, ceea ce – potrivit agenţiei Reuters – indică ameliorarea treptată a relaţiilor bilaterale, deşi nu s-a semnat un acord de pace.

Azerii pretind ca armenii să îşi modifice preambulul la Constituţie, considerat la Baku o consfinţire a unor pretenţii implicite asupra teritoriului azer.

Paşinian, care se pregăteşte pentru alegerile parlamentare din iunie, a convocat un referendum pentru modificarea legii fundamentale, însă nu a fost încă stabilită data.