„Durerea de spate la tineri nu e mereu din cauza somnului prost sau poziției pe scaun.“ Semnele care indică o boală inflamatorie, explicate de dr. Alexandra Kosevoi, reumatolog MedLife

Bolile autoimune reumatologice rămân în continuare subdiagnosticate în România, iar pacienții, care de cele mai multe ori sunt tineri, pot ajunge să primească un diagnostic corect după mulți ani de suferință. Investigațiile imagistice joacă un rol esențial în identificarea acestor afecțiuni. „Durerea de spate care trezește pe omul tânăr noaptea din somn sau e prezentă dimineața, îl face să se simtă rigid, înțepenit și care se ameliorează cu mișcare – este un semn de alarmă pentru reumatolog“, atrage atenția dr. Alexandra Kosevoi Tichie Mihalache, medic reumatolog specializat în ecografie musculoscheletală, de la Hyperclinica MedLife Floreasca, și este o invitație clară la evaluare medicală serioasă. 

Bolile autoimune reumatologice, precum poliartrita reumatoidă, lupusul sau spondilartritele, afectează un număr important de tineri (aproximativ 2% din populație suferă de boli autoimune reumatologice). Problema nu e doar incidența lor, ci și faptul că, de multe ori, sunt confundate cu afecțiuni benigne, cum ar fi durerile de spate de cauză mecanică sau uzualele dureri articulare de după efort.

„Am pacienți diagnosticați foarte târziu.“ Realitatea din cabinetele de reumatologie

Una dintre problemele frecvente în reumatologie este diagnosticarea tardivă a spondilartritei, o afecțiune inflamatorie care afectează coloana vertebrală și articulațiile. Mulți pacienți, în special tineri, primesc explicații superficiale pentru durerile lor. 

„Sunt pacienți tineri care au durere de spate pusă de multe ori pe seama faptului că au dormit prost, că nu stau corect pe scaun la birou, că nu fac suficientă mișcare fără a lua în calcul caracterul durerii în sine. În loc de o problemă mecanică a spatelui, tinerii respectivi pot avea o boală inflamatorie care afectează coloana și care ar beneficia de tratamente specifice, diferite de cele administrate în cazul durerilor de spate cauzate de pozițiile vicioase“, explică dr. Alexandra Kosevoi.

Medicul reumatolog povestește cazul unei paciente de 43 de ani care, deși avea diverse dureri de spate de mulți ani, acestea au fost tratate mereu ca fiind cauzate de poziția incorectă. Diagnosticul de spondilartrită a venit abia după ce pacienta a dezvoltat episoade repetate de uveită (inflamație a ochiului), iar un oftalmolog a îndrumat-o și spre un reumatolog. „La mine a ajuns când modificările de pe coloană erau avansate, cu coloană de bambus, adică, în termeni populari, avea ciocuri pe coloană, dar noi le spunem sindesmofite. Deja vertebra de deasupra cu cea de dedesubt s-au unit la mai multe niveluri, formând astfel punți intervertebre și limitând foarte mult mobilitatea coloanei“, detaliază medicul.

Semnalele de alarmă care ar trebui să ne trimită la reumatolog

Conform dr. Kosevoi, există câteva caracteristici ale durerii de spate care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru pacienți și medici: „În primul rând, dacă e un pacient tânăr, între 20 și 40 de ani, e semnal de alarmă dacă durerea de spate este prezentă dimineața la trezire. Îl face pe pacient să se simtă rigid, înțepenit. Are nevoie de câteva minute, chiar și până la două ore ca să se simtă confortabil. Durerea de spate e prezentă noaptea și îl trezește din somn“, subliniază medicul.

Un alt semn important este că durerea se atenuează cu mișcare, spre deosebire de durerile mecanice care se agravează la efort.

Pentru formele de spondilartrită care afectează articulațiile periferice, pacienții pot prezenta articulații calde și umflate fără traumatism prealabil sau pot avea episoade în care un deget de la mână sau picior se umflă și devine roșu – ceea ce specialiștii numesc dactilită, iar popular este cunoscut ca „deget cârnăcior“.

Rolul esențial al imagisticii în diagnosticul corect

Investigațiile imagistice reprezintă o componentă fundamentală în stabilirea diagnosticului. Dr. Alexandra Kosevoi explică abordarea diferențiată în funcție de durata simptomelor: „Dacă bănuim că este formă axială, din punct de vedere imagistic, avem varianta de a face o radiografie de coloană și una de articulații sacroiliace. Eu încep cu aceste două investigații dacă pacientul îmi spune că are simptomele de peste un an, pentru că pot să văd modificări. Dacă manifestările sunt recente, prefer să încep cu un RMN de coloană lombară și articulații sacro-iliace“.

Pe lângă investigațiile imagistice, diagnosticul include și analize de sânge pentru identificarea sindromului inflamator (VSH, proteină C-reactivă) și a markerului genetic HLA B27, prezent la 92%-93% dintre pacienții cu spondilartrită. Totuși, prezența HLA-B27 nu înseamnă automat prezența bolii. „Și, invers, lipsa acestui marker genetic nu exclude diagnosticul. De aceea, trebuie să integrăm toate datele: clinic, imagistic și biologic“, punctează dr. Kosevoi.

„Ecografia musculoscheletală e indispensabilă în reumatologie“

Ecografia musculoscheletală, una dintre investigațiile esențiale pentru reumatologi, este utilizată în special pentru evaluarea artritelor și a dactilitei, ajutând la identificarea inflamației articulare.

Dr. Kosevoi este unul dintre reumatologii care folosesc ecografia musculoscheletală nu doar ca instrument de diagnostic, ci și pentru monitorizarea bolii și ajustarea tratamentului. „Eu sunt medic reumatolog și fac ecografie musculoscheletală. Practic, jumătate din munca mea este diagnosticare prin imagistică“, explică specialista.

În reumatologie, timpul e un factor critic: cu cât diagnosticul vine mai târziu, cu atât articulațiile afectate pot suferi modificări ireversibile. „Ecografia ne va spune dacă în articulație avem inflamație, care poate fi fie sub formă de lichid intraarticular, fie sub formă de sinovită, adică proliferare sinovială. Membrana articulară se îngroașă și capătă în timp și semnal Doppler, lucru care arată că acolo există o inflamație activă“, detaliază dr. Kosevoi.

Această investigație este folosită, potrivit specialistei, atât în scop diagnostic, cât și ca unealtă pentru monitorizarea parcursului bolii, verificarea răspunsului la tratament și în luarea unor decizii terapeutice.

Bolile reumatologice: mult mai mult decât afecțiuni articulare

Deși mulți asociază reumatologia strict cu problemele articulare, specialistul subliniază că acestea sunt boli sistemice care pot afecta multiple organe și sisteme.

„Sunt o sumedenie de boli reumatologice care se manifestă la nivelul altor sisteme și organe decât articulațiile“, explică medicul. „Un exemplu este sindromul Sjögren, a cărui manifestare principală poate fi doar uscăciunea ochilor sau a gurii, fără să aibă manifestări articulare.“

Un alt exemplu este lupusul eritematos sistemic, care poate provoca afectarea renală severă, necesitând uneori transplant renal, așa cum s-a întâmplat în cazul celebrei cântărețe Selena Gomez.

„În bolile autoimune, timpul înseamnă articulații pierdute“

Chiar dacă bolile autoimune nu se vindecă, ele pot fi ținute sub control, iar începutul tratamentului face toată diferența. „Spondilartritele răspund foarte bine la antiinflamatoare nesteroidiene. Problema e că, dacă pacientul primește câteva zile de antiinflamator și se simte mai bine, nu mai caută cauza. Boala continuă în tăcere“, semnalează dr. Kosevoi.

Tratamentul poate fi ajustat în funcție de severitatea simptomelor, de analize și de ceea ce arată imagistica. De aceea, monitorizarea regulată este esențială.

Răspunsul la tratament variază semnificativ de la un pacient la altul. „Fiecare pacient este unic. Tu, ca medic, poți să ai în față un pacient pe care l-ai tratat cât ai putut tu de bine și el să nu răspundă favorabil la terapia administrată. Sau poate să meargă bine din prima și să nu mai aibă recăderi“, explică dr. Kosevoi.

Unii pacienți răspund excelent la prima linie de tratament, iar în cazuri fericite, boala poate intra în remisie susținută, permițând chiar întreruperea tratamentului. Alții pot necesita schimbări ale schemei terapeutice din cauza răspunsului inadecvat sau a reacțiilor adverse care pot apărea chiar și după perioade lungi de tratament.

Cel mai important este, însă, ca diagnosticul să fie pus cât mai precoce și corect, pentru că poate face diferența între o evoluție favorabilă și complicații ireversibile: „În bolile autoimune, timpul înseamnă articulații pierdute. Cu cât mai repede începi tratamentul, cu atât mai bine poți trăi“, încheie dr. Alexandra Kosevoi Tichie Mihalache.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife