Fost pilot tânăr de MiG-21, care poate fi reîncorporat, despre problemele militare ale României: „În cazul unui conflict, rezerva noastră de rachete s-ar termina destul de repede”
Interceptarea dronelor rusești care ar pătrunde în spațiul aerian național, așa cum a făcut Polonia în urmă cu câteva zile, s-ar face cel mai ușor și rapid cu avioanele de vânătoare, în situații punctuale, însă nu e ceva fezabil din punct de vedere economic în cazul unui război și a unor atacuri cu sute de drone și rachete, spune într-o discuție cu HotNews un fost pilot de vânătoare pe avioanele MiG-21 LanceR.
Pilotul a acumulat peste 1.000 de ore de zbor pe aeronave militare, cele mai multe pe aparate supersonice MiG-21. A zburat de pe baza de la Borcea și de la Mihail Kogălniceanu, a efectuat numeroase misiuni de poliție aeriană și a interceptat avioane rusești peste Marea Neagră.
Din 2023, de când avioanele MiG-21 au fost retrase din uz, și el a intrat în rezerva operațională, dar pentru că încă e tânăr, poate fi chemat oricând înapoi în serviciu în cazul unui conflict. Din cauza sensibilității subiectului, pilotul cu care a discutat HotNews a cerut să rămână anonim.
„Și cu MiG-urile ne-am fi descurcat să doborâm dronele”
„Și cu MiGurile ne-am fi descurcat să găsim dronele și să le doborâm, dacă ar fi fost nevoie. Nu discutăm până la urmă de Suhoaie moderne, ci de niște aeronave destul de simple, care nu te angajează în luptă”, spune fostul pilot.
„Cu siguranță F-urile 16 sunt mai capabile, dar misiunile de interceptat drone le-am fi putut face și cu MiG-urile. Să nu uităm că MiGurile noastre erau modernizate, aveam rachete moderne pe ele”, spune acesta.
Pilotul face referire la rachetele cu ghidaj infraroșu Magic 2 (MBDA – Franța) sau Python III (Rafael – Israel) ce erau operaționale pe avioanele MiG-21 LanceR.
Asemenea rachete, cu ghidaj în infraroșu, ar fi cele cu care cel mai probabil avioanele F-16 românești ar doborî dronele rusești, spun surse militare pentru HotNews. În cazul F-16, ar fi vorba de rachete AIM-9 Sidewinder.
„Dobori cinci drone, dar ce faci când vin 500?”
„Problema nu e că dobori câteva drone. Ok, bine, dobori cinci drone, dar ce faci când vin 500? În primul rând că nu ai atâtea rachete, și apoi nu e fezabil, costă prea mult comparativ cu acele drone”, susține fostul pilot de MiG.
În cazul de față, fie că vorbim de dronele kamikaze Shahed-136 (Geran2), fie de mult mai ieftinele drone Gerbera folosite ca momeală și care au fost doborâte de Polonia, economia nu e de partea apărătorului.
Astfel de drone reprezintă un tip de amenințare asimetrică: sunt niște sisteme relativ ieftine și nesofisticate pe care nu prea vrei sau îți permiți să le dobori cu rachete scumpe, de milioane de euro.
O dronă Gerbera, de exemplu, este estimată să coste circa 10.000 de euro. O dronă Shahed-136 (Geran 2) are un cost estimat la 35.000 de euro. O rachetă AIM-9X Sidewinder costă undeva între 400.000 și 600.000 de dolari.
În plus, operarea avioanelor de vânătoare în sine este costisitoare. Potrivit estimărilor, o oră de zbor pentru un avion F-16 costă aproape 25.000 de dolari.
„Nu avem suficiente rachete în inventar”
Dincolo de acest dezechilibru economic al luptei avion-dronă, fostul pilot român de MiG mai vede una din marile probleme ale României: nu are stoc suficient de armament.
„Nu avem suficiente rachete în inventar. Avem pentru timp de pace, da, pentru antrenament, pentru misiunile de poliție aeriană. Dar în cazul unui conflict rezerva de armament pentru avioane s-ar termina destul de repede”, spune fostul pilot.
„Punctual, cum a fost situația în Polonia, da intervii cu avioanele că sunt cele mai la îndemână, dar în cazul unui conflict unde ai atacuri la saturație, sute de drone, rachete, avioane, atunci ai nevoie de o rețea de apărare antiaeriană pe mai multe niveluri și ai nevoie de stocuri de munție și o logistică foarte bine pusă la punct”, consideră acesta.
În momentul de față România operează 38 de avioane F-16, iar până la final de 2025 sau început de 2026 ar trebui să ajungă să aibă în dotare 49 de astfel de avioane, împărțite în trei escadrile.
Potrivit informațiilor apărute public până acum, România are în stoc peste 30 de rachete AIM-120 (ghidaj radar, rază mare) și a mai comandat alte 186 abia în august anul trecut, comandă ce nu a fost furnizată încă.
Cât privește stocul de rachete pe rază scurtă, cu ghidaj în infraroșu AIM-9, România avea în dotare circa 80 de unități AIM-9M și AIM-9X, și a comandat în 2024 încă 300 de rachete AIM-9X Block II, comandă ce încă nu a fost livrată complet.
Cât de repede ajung avioanele românești în zonele unde interceptează drone rusești
Din momentul în care Forțele Aeriene primesc alerta că drone rusești se îndreaptă spre granița cu România, avioanele de vânătoare F-16 decolează în cel mult un sfert de oră spre zona unde vor căuta să detecteze și să urmărească dronele țintă, spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, pilotul unui astfel de avion.
Odată ce au detectat dronele și le urmăresc, forțele române au ca procedură să ridice de la sol avioane de vânătoare – fie F-16 românești, fie avioane ale partenerilor NATO care vin prin rotație în țara noastră. Pentru asta, în orice moment al zilei, unele avioane trebuie să fie în bloc-start, gata să decoleze oricând.
Decizia unui „scramble” – decolarea în timp cât mai rapid a avioanelor pregătite de misiuni de luptă – vine însă din Spania, de la centrul NATO din Torrejon, cel responsabil de spațiul aerian al alianței în această parte a Europei. De la momentul alertei și până când avioanele sunt în aer, trec cel mult 15 minute, după cum explică, pentru publicul HotNews, pilotul unui avion F-16, care, din „motive operaționale”, a dorit să rămână anonim.
„Noi suntem mereu în alertă, în QRA (n.r. Quick Reaction Allert), 24 de ore din 24. Când vine ordinul de la Torrejon se face scramble și am decolat imediat. În 10-15 minute maxim suntem în aer”, spune pilotul de F-16 care a efectuat misiuni și de pe baza aeriană de la Borcea (Fetești), și de la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu (MK).
„Fie că decolăm de la Mihail Kogălniceanu, fie de la Borcea, ajungem foarte repede în zona Deltei. De la Borcea facem cam 7-8 minute până în Deltă, subsonic. De la Kogălniceanu ajungem și mai repede. Deci, de când vine alerta și facem scramble, în maxim 20 de minute, să zicem, suntem în zonă”, spune pilotul.
Acesta explică faptul că nu tot timpul dronele sunt reperate de radarele de pe avioane, însă ele sunt monitorizate de sistemele radar de la sol, iar informațiile sunt partajate.
După incidentul din Polonia: „E ca și cum ai trage cu tunul într-o muscă”
Incursiunea dronelor rusești în spațiul aerian polonez „a fost în mod clar o acțiune hibridă combinată: atacul Shahed și activitatea mass-media”, a declarat locotenentul general Jaroslaw Gromadzinski, fost comandant al Eurocorps, pentru EuroNews.com.
Acesta a criticat modul de acțiune al Poloniei și al aliaților NATO care au folosit inclusiv avioane F-35 pentru a doborî dronele Gerbera, drone mici și foarte ieftine, folosite în general ca momeală.
„Este ca și cum ai trage cu tunul într-o muscă. Ar trebui să construim un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, care să țină cont, la cea mai mică altitudine, atât de sistemele cinetice, cât și de cele de bruiaj”, a explicat el.
Cunoașterea caracteristicilor dronelor este esențială și, prin urmare, analiza vitezei, traiectoriei de zbor, razei de acțiune și manevrabilității este crucială pentru o apărare eficientă. „Dronele nu pot fi doar neutralizate, eliminarea cinetică este, de asemenea, esențială”, a mai spus generalul polonez.
O lacună în apărare
Problema apărării împotriva dronelor a devenit evidentă în urmă cu doi ani, când acestea au început să fie utilizate în masă în Ucraina.
„Toate țările au descoperit că aveau o lacună în acest strat inferior de apărare. De aceea, astăzi au fost utilizate avioane, nu am avut de ales”, recunoaște generalul Gromadzinski.
„În mod ideal, ar trebui să avem elemente de recunoaștere la toate nivelurile, dislocate de-a lungul frontierei. Plafonul ridicat al rachetelor este ceea ce planificăm, cel mediu îl avem, dar l-am pierdut pe cel mai jos”, a spus Gromadzimski.
Zelenski: „Nimeni în lume nu are suficiente rachete”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat joi pe aliații Kievului să-și regândească propriile capacități de apărare antiaeriană după incursiunile în spațiul aerian polonez ale unor drone pe care Varșovia le consideră ca fiind rusești.
Zelenski a declarat că țări precum Polonia ar trebui să exploreze abordări similare pe mai multe niveluri, deoarece sistemele de rachete precum Patriot, fabricate în SUA, sunt prea scumpe pentru a fi utilizate împotriva dronelor mai ieftine folosite de Rusia.
„Nimeni în lume nu are suficiente rachete pentru a doborî toate tipurile de drone”, a afirmat Zelenski.
INTERVIURILE HotNews.ro