FOTO Nicușor Dan, alături de Mirabela Grădinaru la ceremonia închinată domnitorului Ghyka, la Palatul Cotroceni

Președintele Nicușor Dan și partenera sa, Mirabela Grădinaru, au participat duminică la ceremonia închinată domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, ale cărui rămășițe au fost depuse în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. Președintele a rostit un scurt discurs lângă catafalc.

La finalul ceremoniei, Nicuşor Dan şi Mihaela Grădinaru s-au recules la catafalc, urmaţi de descendenţii domnitorului, reprezentanţi ai Jandarmeriei Române, invitaţi, consilieri ai preşedintelui. 

În discursul său, preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că Unirea de la 1859 „nu a căzut din cer”, iar pentru înfăptuirea ei au acţionat oameni politici, printre care Domnitorul Grigore Alexandru Ghyka.

„Pentru că aceasta să se înfăptuiască, au fost niște oameni politici care au acționat în sensul acesta, și domnitorul Ghyka este unul dintre ei. Trebuie să spunem cu tărie că istoria Moldovei face parte din istoria României. Ne amintim azi că, încă din Evul Mediu, Moldova a purtat un al doilea nume, Moldovlahia sau Valahia Mică. Cu alte cuvinte, identitatea de neam, de limbă, de cultură, a fost o evidență dintotdeauna și, așa cum am spus, domnitorul Ghyka a fost unul dintre susținătorii Unirii cu România”, a transmis Nicușor Dan.

Inquam Photos / George Călin

El a evidenţiat că aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale Domnitorului Moldovei reprezintă „un prilej de a ne aduce aminte că construcţia României moderne a început înainte de ianuarie 1859”.

„Câteva decizii importante pe care domnitorul Ghyka fie le-a inițiat, fie a participat: abolirea cenzurii, inițierea unor unități medicale specializate, maternitatea, înființarea școlii de ingineri de drumuri și construcții, reforme sociale îndrăznețe, abolirea robiei țiganilor, înființarea Jandarmeriei, care a fost o instituție pentru pacea interioară, dar cu oameni care erau pregătiți pentru lupte mai mari, într-o vreme în care forțele armate ale României erau limitate de înțelegerile marilor puteri”, a adăugat președintele.

Şeful statului a menţionat şi reformele sociale: „curajul de a scădea impozitele, dijma pentru cei care lucrau pământul şi taxele vamale, aşa-numitele taxe pe circulaţia mărfurilor”.

Potrivit preşedintelui Nicuşor Dan, „suntem încă sub influenţa modului în care regimul comunist ne-a predat, ne-a influenţat modul în care percepem istoria şi ne-a împiedicat cumva să vedem pe acei domnitori care au făurit România modernă”.

„Într-o anumită perioadă, aceștia au fost numiți dușmanii ai poporului. Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului și cred că, așa cum Ana Blandiana a introdus sintagma „memoria ca formă de justiție”, cred că trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie care să ducă la o pacificare a societății românești de azi. Recunoaștem azi, prin onorurile cuvenite unui șef de stat, demnitatea istoriei de dinainte de apariția statului național unitar. Onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naționale. Sunt convins că putem azi să începem și să avem o privire mai senină și mai dreaptă asupra trecutului, din care să știm să culegem învățăturile cele mai bune despre viitor. Bine ai venit acasă, Măria Ta!”, a mai transmis Nicușor Dan.