Încă o țară UE vrea să interzică accesul copiilor la rețelele sociale. România a făcut deja primii pași în această direcție

Danemarca intenționează să interzică utilizarea rețelelor sociale până la vârsta de 15 ani, a anunțat șefa guvernului de la Copenhaga, Mette Frederiksen, citată de AFP.

„Guvernul va propune interzicerea mai multor rețele sociale de către copii și adolescenți până la vârsta de 15”, a declarat Mette Frederiksen în timpul discursului său de la deschiderea sesiunii parlamentare.

Proiectul de lege, care urmează să fie prezentat la o dată încă neprecizată, părinții vor avea posibilitatea de a permite copilului accesul la rețelele sociale de la 13 ani.

„Telefonul mobil și rețelele sociale fură copilăria copiilor noștri”, a adăugat premierul danez, argumentând că 60% dintre băieții danezi între 11 și 19 ani preferă să rămână acasă decât să se întâlnească cu prietenii lor în timpul liber.

Modalitățile de control a acestei interdicții încă nu au fost detaliate.

Un curent la nivel internațional

La scară internațională, Australia este unul dintre pionierii reglementării internetului, după ce Parlamentul australian a adoptat la finele anului 2024 o lege care interzice accesul la rețelele sociale (TikTok, X, Facebook sau Instagram) celor care încă nu au împlinit 16 ani.

În iunie, Grecia a propus fixarea unei vârste a majoratului digital la scara întregii Uniuni Europene, până la care copii nu pot să acceseze rețelele sociale fără consimțământul parental.

România a făcut deja pași concreți în această direcție, după ce Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativă privind majoratul online, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil. Proiectul urmează să fie trimis la Camera Deputaților care este forul decizional.

Ce prevede legea românească

„Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum şi restricţionarea accesului acestuia la pagini electronice care au conţinut dăunător. Acordul parental, suspendarea şi/sau radierea contului minorului se realizează la cerere, numai în scris, de către reprezentantul legal al minorului. Cererea se transmite Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), fie în format fizic, fie în format electronic, cu semnătură electronică certificată”, prevede propunerea legislativă adoptată de Senat.

Potrivit amendamentelor din comisiile de specialitate şi însuşite de plen, conţinut dăunător este considerat „orice conţinut scris, audio, video sau imagine vizuală care promovează: alcoolul, băuturile energizante, ţigările sau alte produse pe bază de nicotină, medicamente, violenţa, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătăţii, dependenţele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau orice alte forme de conţinut care prezintă un risc semnificativ pentru dezvoltarea fizică sau emoţională a minorului”.

Majorul online este definit ca „persoana fizică care la împlinirea vârstei de 16 ani dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu în mediul online”.

Normele de aplicare ale legii majoratului online urmează să fie elaborate de către ANCOM, în șase luni de la intrarea în vigoare.