Instanța Supremă a comparat dosarul lui Nicolae Bănicioiu cu cel al disidentului rus mort Aleksei Navalnîi. Ce a spus judecătorul care s-a opus achitării fostului ministru acuzat că a luat mită 800.000 de euro

Cei patru judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care au dispus achitarea fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și-au motivat decizia, făcând trimitere la mai multe cauze CEDO, printre care și cea a disidentului rus Aleksei Navalnîi care a murit otrăvit, anul trecut, într-o închisoare din Arctica, după ce fusese condamnat de regimul Putin. Ei au numit situația juridică a lui Bănicioiu „parțial asemănătoare” cu cea a lui Navalnîi.  

• Reacție rapidă: Când Lia Savonea și judecătorii de la ÎCCJ au comparat justiția din România cu cea din Rusia a fost o scăpare sau au vrut intenționat să sfideze? Răspunsul e important

Fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv pe 13 octombrie de ÎCCJ, în dosarul în care a fost acuzat că a primit o mită de 3,9 milioane de lei, pe motiv că fapta nu există.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamna Rusia pentru modul în care a fost judecat liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, în dosarul în care regimul Putin l-a acuzat de fraude. CEDO a arătat că „legea penala a fost interpretata în mod arbitrar”, iar condamnarea ridica suspiciuni ca fiind una politică.

În România, 4 judecători ai ÎCCJ au folosit comparația dosarului lui Navalnîi cu cea a ministrului Sănătății, trimis în judecată pentru corupție. Singura judecătoare din completul de cinci, Francisca Vasile, care s-a opus achitării fostului ministru Bănicioiu a criticat comparația, subliniind că cele două dosare sunt complet diferite. 

Mihail Udroiu, Lia Savonea, Adriana Ispas și Gheorghe Valentin Chitidean au găsit similitudini între cazul Navalnîi și cel al lui Bănicioiu

În motivarea achitării fostului ministru Nicolae Bănicioiu, cei patru judecători din completul prezidat de Mihail Udroiu au probatoriul procurorilor, invocând că „probele exclusive în temeiul cărora parchetul și-a susținut acuzația în ceea ce privește consumarea infracțiunii de trafic de influență” erau denunțurile afaceriștilor Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu.

Magistrații Mihail Udroiu, Lia Savonea, Adriana Ispas și Gheorghe Valentin Chitidean au citat cazul Navalnîi în motivarea celui al lui Bănicioiu, susținând că și în dosarul fostului ministru, la fel ca în cel al disidentului rus, probatoriul era bazat pe mărturiile martorilor care aveau un interes. Această observație a fost semnalată inițial de portalul de știri juridice Clujust.

„Situația de fapt reținută de instanța de contencios european în cauza Navalnîi și Ofitserov contra Rusiei este parțial asemănătoare cu cea din prezenta cauză, în care majoritatea martorilor au avut fie calitatea de denunțători, fie au fost coinculpați într-o cauză penală paralelă din care a fost disjunsă prezenta cauză, au reținut cei patru judecători în hotărârea de achitare, subliniind că spre deosebire de cazul Navalnîi, în dosarul lui Bănicioiu martorii nu au mai avut o conduită procesuală constantă după ce „au obținut beneficii substanțiale”. 

Folosirea denunțurilor inculpaților din alte dosare, criticată de ICCJ

În motivarea achitării lui Bănicioiu, Instanța Supremă aduce în discuție o temă care ar putea răsturna multe dosare de corupție aflate pe rolul instanțelor din România: folosirea în anchete a denunțurilor formulate de persoane vizate ele însele de dosare penale.

„Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, consideră că obținerea unor beneficii de drept substanțial și procesual coroborată cu contradicțiile dintre declarațiile acestor martori relevate anterior conduc la concluzia imposibilității reținerii credibilității declarațiilor date de martorii Cocoș Dorin și Irimescu Mihaela în cursul urmăririi penale în măsura în care acestea nu au fost menținute și în fața instanței de judecată. Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, consideră că declarațiile date de martori în cursul urmăririi penale au o valoare probantă condiționată și nu pot servi în mod determinant la stabilirea adevărului în această cauză”, se mai arată în hotărârea ICCJ.

Vocea critică din completul ICCJ

Judecătoarea Francisca Vasile, cea care a avut opinie separată în dosar și a propus achitarea lui Nicolae Bănicioiu pentru că faptele s-au prescris nu pe motiv că nu ar fi existat nu a fost de acord cu raționamentul colegilor din complet. 

În opinia minoritară, aceasta evidenția că probatoriul procurorilor din dosarul Bănicioiu este unul „vast și pertinent”, apt să atragă răspunderea penală, și în niciun caz nu se bazează doar pe declarații de martori. În plus, judecătoarea Vasile sublinia că martorii nu și-au retractat declarațiile doar au nuanțat anumite aspecte. Magistratatul nu a fost de acord nici cu comparația dosarului Bănicioiu cu cel al disidentului rus Aleksei Navalnîi.

”Trimiterea la cauza Navalnyy şi Ofitserov v. Rusia [Cererile nr. 46632/13 și 28671/14, Hotărârea CEDO din 23.2.2016, Secţia a III a] nu este utilă, situaţia prezentului dosar fiind eminamente diferită, circumscrisă existenţei unor acuzaţii bazate pe fapte certe de corupţie, dovedite cu o pluralitate de mijloace de probă, ce includ, nu se rezumă la declaraţiile unor martori denunţători, probe ce conţin date directe şi indirecte, suficiente şi apte răsturnării prezumţiei de nevinovăţie”, a reținut judecătoarea Francisca Vasile în opinia minoritară.

Aleksei Navalnîi a fost cel mai cunoscut disident al opoziției din Rusia

Aleksei Navalnîi a murit pe 16 februarie anul trecut într-o închisoare din Arctica, unde ispăşea o pedeapsă de 19 de ani pentru acuzaţii pe care le respingea ca fiind motivate politic. Navalnîi s-a făcut remarcat în Rusia la începutul carierei sale politice prin numeroasele investigații despre corupția la nivel înalt din țară, despre care a spus în mod repetat că este condusă de „bandiți și hoți”.

A devenit cunoscut în întreaga lume după ce a fost otrăvit în august 2020 în timpul unui zbor dinspre Siberia către Moscova, el pierzându-și cunoștința și intrând în comă la bordul avionului în care se afla. După ce s-a recuperat, a revenit în Rusia, unde a fost arestat.

Iulia Navalnaia, soția lui  Navalnîi a anunțat la câteva luni după decesul acestuia că ”Aleksei a fost otrăvit”, precizând că ipoteza este susținută de rezultatele testelor de laborator.

Acuzațiile aduse de DNA lui Bănicioiu

Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului şi Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.

În schimb, spun anchetatorii, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme (n.r. Eugen Nicolăescu), astfel încât să-l determine pe acesta să menţină sau să nu revoce din funcţie manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală şi judeţul Ilfov. Ele erau aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.