INTERVIU Un pilot român de F-16 explică ce se întâmplă atunci când dronele rusești se îndreaptă spre granița cu România: „Putem face precum polonezii”. O astfel de dronă chiar a intrat sâmbătă în spațiul aerian românesc
Din momentul în care Forțele Aeriene primesc alerta că drone rusești se îndreaptă spre granița cu România, avioanele de vânătoare F-16 decolează în cel mult un sfert de oră spre zona unde vor căuta să detecteze și să urmărească dronele țintă, spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, pilotul unui astfel de avion. Dacă e necesar, le pot doborî, așa cum a făcut-o Polonia miercuri, afirmă pilotul român, care explică cum au loc misiunile de interceptare a dronelor rusești.
UPDATE 13 septembrie 2025: O dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, sâmbătă după-amiază, în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. Autorităţile au emis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea, prin care populația locală a fost informată că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi îndemnată să se adăpostească în zone sigure.
„2 aeronave de luptă F 16 din Baza 86 Aeriana Fetesti au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunare”, transmite MApN.
„La ora 18.12 a fost emis mesajul RO Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, iar la ora 18.23 aeronavele F 16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o pănă la aproximativ 20 km SV Chilia Veche, cand a dispărut de pe radar”, potrivit MApN.
În prezent, cele mai multe drone lansate de Rusia spre Ucraina sunt trimise să atace infrastructura portuară de la Dunăre. De cele mai multe ori, dronele rusești sunt reperate deasupra Mării Negre încă de la câteva zeci de kilometri în larg, din zona Insulei Șerpilor sau chiar mai departe, după cum au explicat surse militare pentru HotNews.ro.
Spre exemplu, în noaptea de 5 septembrie, un grup de drone aeriene a fost reperat la 36 mile marine (66 km) Nord-Est de Sulina. Detectarea timpurie permite Armatei Române să ia măsuri preventive în timp util.
Bloc-start
Odată ce au detectat dronele și le urmăresc, forțele române au ca procedură să ridice de la sol avioane de vânătoare – fie F-16 românești, fie avioane ale partenerilor NATO care vin prin rotație în țara noastră. Pentru asta, în orice moment al zilei, unele avioane trebuie să fie în bloc-start, gata să decoleze oricând.
Decizia unui „scramble” – decolarea în timp cât mai rapid a avioanelor pregătite de misiuni de luptă – vine însă din Spania, de la centrul NATO din Torrejon, cel responsabil de spațiul aerian al alianței în această parte a Europei. De la momentul alertei și până când avioanele sunt în aer, trec cel mult 15 minute, după cum explică, pentru publicul HotNews, pilotul unui avion F-16, care, din „motive operaționale”, a dorit să rămână anonim.
„Noi suntem mereu în alertă, în QRA (n.r. Quick Reaction Allert), 24 de ore din 24. Când vine ordinul de la Torrejon se face scramble și am decolat imediat. În 10-15 minute maxim suntem în aer”, spune pilotul de F-16 care a efectuat misiuni și de pe baza aeriană de la Borcea (Fetești), și de la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu (MK).
Nu tot timpul dronele sunt reperate de radarele de pe avioane
„Fie că decolăm de la Mihail Kogălniceanu, fie de la Borcea, ajungem foarte repede în zona Deltei. De la Borcea facem cam 7-8 minute până în Deltă, subsonic. De la Kogălniceanu ajungem și mai repede. Deci, de când vine alerta și facem scramble, în maxim 20 de minute, să zicem, suntem în zonă”, spune pilotul.
Acesta explică faptul că nu tot timpul dronele sunt reperate de radarele de pe avioane, însă ele sunt monitorizate de sistemele radar de la sol, iar informațiile sunt partajate.
Radarele de la bordul avioanelor sunt mult mai mici și au o „fereastră” și o sensibilitate mai redusă prin care să detecteze ținte atât de mici precum dronele de tip Shahed-136, drone realizate din materiale non-metalice preponderent și cu suprafețe de reflexie radar foarte mici. În plus, dronele deseori zboară foarte jos și foarte încet și sunt mai greu de descoperit.
„Putem oricând să le doborâm dacă vine ordinul”
„Primim situația de la sol, de la radare, știm unde sunt, știm ce căutăm, încercăm și noi să le reperăm prin radarele noastre. Nu tot timpul le vedem, fie că nu le reperăm pe radar, fie că ele deja au căzut sau au fost doborâte”, spune pilotul român.
„Atacurile au loc noaptea, deci vizual e mai greu să le reperăm, dar se poate și așa, tehnologia ne ajută. În momentul când le găsim și le urmărim putem oricând să le doborâm dacă vine ordinul, fără probleme”, susține pilotul de vânătoare.
Acesta menționează, totuși, că în majoritatea misiunilor de până acum dronele urmărite pe radar nu au intrat în spațiul aerian național.
Referitor la situația din Polonia, unde avioane F-16 poloneze și F-35 olandeze au doborât miercuri drone rusești care au pătruns în spațiul aerian polonez, pilotul român susține că e o procedură ce se poate replica și la noi:
„Și ei folosesc aceleași proceduri ca și noi. Ceea ce au făcut piloții polonezi, la fel suntem și noi pregătiți și dotați să o facem”.
Avioane F-16 romanesti cu rachete AIM-120 AMRAAM si AIM-9X / Sursă: Forțele Aeriene
„Nu e ceva ce puteai face înainte cu MiG-ul 21”
Rusia a început să atace cu drone kamikaze porturile ucrainene de la Dunăre în septembrie 2023. Cu câteva luni înainte, România lua decizia să renunțe cu totul la avioanele de vânătoare MiG-21 LanceR și să se bazeze doar pe avioane F-16. Acum, doi ani mai târziu, România operează 38 de avioane F-16 și până la final de 2025 sau început de 2026 ar trebui să aibă în dotare 49 astfel de aparate, trei escadrile complete.
Decizia de a renunța la MiG-uri și de a concentra misiunile de poliție aeriană și de interceptare doar pe avioanele F-16 și avioanele aliaților care vin cu avioane prin rotație a fost una bună, venită la momentul oportun, crede pilotul intervievat de HotNews.ro.
„Dacă vedeți, misiunile astea au loc noaptea și durează ceva. Decolăm pe la 11, 12 și stăm în aer măcar câteva ore, nu e ceva ce puteai face înainte cu MiG-ul 21”, explică acesta.
De exemplu, în noaptea din 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Armatei au detectat 12 ținte aeriene la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș – Suceava.
Două aeronave F-16 românești au decolat din Baza 86 Aeriană Borcea, au zburat circa 400 de kilometri spre nord, au patrulat în zonă și apoi s-au întors la bază abia la ora 06.00, traversând practic țara de la Nord la Sud.
Dincolo de autonomia mai bună a avioanelor F-16, pilotul român spune și că sistemele și armamentul fac diferența.
„Radarul de pe F-ul 16 e mai bun, sistemele de armament sunt mai performante. Și noi, și avioanele aliaților cu care facem aceste misiuni suntem pregătiți să doborâm orice țintă dacă vine ordinul. Vorbim aceeași limbă, ca să zic așa. Procedurile noastre sunt aproape la fel, nu contează că avem avioane diferite. Împărtășim informațiile, vedem ce vede și celălalt”, explică acesta.
INTERVIURILE HotNews.ro