Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan și-a dat acordul pe acordul UE-Mercosur, Guvernul răspunde după cinci zile cu poziția Ministerului de Externe / Ce spune MAE
„În privința Mercosur, poziția comunicată de MAE este…”. Așa începe răspunsul dat luni de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, întrebată vineri de HotNews, dar și de alți jurnaliști, cine a luat decizia ca România să voteze pentru acordul UE-Mercosur. Tot luni, Ministerul de Externe a venit cu „precizări”, printr-un alt comunicat, în care spune că, „așa cum a transmis în comunicarea publică președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată”.
România a votat pentru acordul Mercosur-UE, o decizie care a stârnit un nou scandal în coaliție. PSD a anunțat, vineri, 9 ianuarie, că nu este de acord cu această decizie. Ministrul Agriculturii, de la PSD, a atras atenția de mai multe ori că acest acord „va afecta puternic agricultura românească”.
„Ținând cont de votul pe acordul Mercosur și reacția colegilor din PSD, în Guvern / Coaliție s-a discutat despre asta înainte de vot?”, a fost întrebarea adresată de un jurnalist către purtătoarea de cuvânt al Guvernului, pe 9 ianuarie.
HotNews a avut, la rândul său, următoarele întrebări: „Cine a luat decizia ca România să voteze pentru acordul UE-Mercosur. Dl. premier a fost informat și și-a dat acordul cu privire la acest vot dat de România?”.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a răspuns jurnaliștilor, însă cu poziția MAE.
„În privința Mercosur, poziția comunicată de MAE este: Conform HG 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE instrucțiunile pentru reuniunile Coreper (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv (în acest caz decizia Consiliului UE este atributul consiliilor de miniștri ai economiei)”.
În același răspuns, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, spune că „negocierile au avut loc pe filiera comercialǎ și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România”, mai transmite Guvernul. Până în acest moment, întrebările jurnaliștilor legate de „liderii politici” la care face referire au rămas fără răspuns.
MAE spune că poziția pe care a comunicat-o este „pe baza elementelor trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv”, fără să o numească
Tot luni, MAE a venit cu „precizări privind acordul UE-Mercosur”, în care spune că „poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”.
„Așa cum a transmis în comunicarea publică președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, afirmă Ministerul de Externe.
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește pașii pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE spune că „a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”.
MAE invocă o hotârâre de guvern din 2017 privind „gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE” și spune că, potrivit acesteia instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) „sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv”. Ministerul de Externe nu spune însă care este această instituție.
„Aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023.
Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European. De asemenea, Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate.
Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”, a spus MAE.
Ministerul de Externe mai spune că „memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală”. Este vorba despre memorandumul pe care ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a spus că a refuzat să îl semneze.
MAE susține că acest document „reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
Ministerul condus de Oana Țoiu mai spune că, potrivit legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), „memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului”. Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur.
Primul scandal al anului din coaliție
PSD a transmis vineri un comunicat de presă intitulat „Decizia Ministerului de Externe de a vota Acordul UE-Mercosur în forma actuală reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români”.
Comunicatul de presă vine în contextul în care ambasadorii statelor UE au luat vineri decizia preliminară de a aproba un acord de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, potrivit a trei diplomați citați de Reuters.
„România a votat în favoarea acordului Mercosur, după ce, alături de alte state europene, a solicitat și obținut garanții suplimentare, menite să protejeze piețele naționale”, a anunțat biroul purtătoarei de cuvânt a Guvernului.
PSD critică dur ministerul condus de ministra Oana Țoiu, de la USR
„PSD condamnă ferm decizia Ministerului de Externe de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-Mercosur, în absența unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejați de importurile din America Latină”, susține partidul condus de Sorin Grindeanu în comunicatul de presă.
Social-democrații susțin că decizia de a vota pentru acordul UE-Mercosur „reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români”.
PSD amintește că ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a „semnalat în mai multe rânduri că semnarea acordului fără aceste garanții va afecta puternic agricultura românească”.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a returnat pe 18 decembrie nesemnat acordul de parteneriat UE-Mercosur motivând decizia prin opoziția asociațiilor de fermieri și o posibilă perturbare a pieței românești ca urmare a importurilor din țările sud-americane, potrivit unui document obținut de HotNews.
Reacția ministrului Economiei
În replică, ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, a declarat sâmbătă că România și-a exprimat susținerea pentru Acordul UE-Mercosur „după negocieri ferme, care au adus garanții clare pentru industrie și agricultură”.
Ministrul USR al Economiei nu a menționat PSD în postarea sa de sâmbătă seară, dar a afirmat că, „dincolo de ipocrizia unor politicieni cu idei de izolare a țării, România are nevoie de piețe noi de export și de reguli corecte pentru producătorii săi”, iar acordul „va duce la creșterea exporturilor” din țara noastră.
„Statul român a susținut acest acord după negocieri ferme, care au adus garanții clare pentru industrie și agricultură”, a adăugat Irineu Darău.
„Cifrele sunt clare”
Potrivit ministrului, acordul va presupune taxe vamale aproape zero pentru produsele românești, exporturi mai mari și acces la materii prime mai ieftine, producție mai mare și locuri de muncă în industria auto, mecanică și electrică.
„Cifrele sunt clare: în 2023, firmele românești au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către MERCOSUR. După intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe dispar aproape complet”, a continuat oficialul.
El a avertizat că „izolarea nu protejează România” și a spus că „o economie deschisă, care protejează interesele fermierilor și ale industriei, o face mai puternică”.
„Agricultura este protejată și România a obținut asta prin insistențe și negociere: importurile sensibile sunt strict limitate, standardele UE rămân obligatorii, iar 15 produse românești cu indicație geografică vor fi protejate pe piețele MERCOSUR”, a mai declarat ministrul Irineu Darău.
INTERVIURILE HotNews.ro