VIDEO Ilie Bolojan, după summitul de la Bruxelles: Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Întărirea Flancului de Est, prioritară / România nu va trimite trupe în Ucraina

Președintele interimar al României a susținut declarații de presă după reuniunea extraordinară a Consiliului European, joi, la Bruxelles, și a anunțat că „Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare”, conform concluziilor stabilite de liderii UE în cadrul evenimentului. Pe de altă parte, spune Ilie Bolojan, un alt element convenit a fost acela că „NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația transatlantică rămâne o prioritate pentru a garanta pacea în Europa”. Cu prilejul summitului a fost reafirmat și sprijinul pentru Ucraina, însă prim-ministrul ungar Viktor Orban a refuzat să semneze declarația comună, astfel că acest text a fost susținut de 26 dintre cele 27 de state membre.

Principalele declarații ale președintelui interimar Ilie Bolojan:

• În ceea ce privește subiectul apărării europene, a fost adoptată o decizie susținută de toți cei 27 de membri, deci în unanimitate, în care ideea principală este că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Acest lucru ar urma să se facă în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare. Aici sunt câteva elemente importante: s-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare, în sensul în care cheltuielile de apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare, în așa fel încât balanțele statelor să nu fie afectate de aceste cheltuieli suplimentare.
  
• Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare.
  
• Un alt element important este posibilitatea ca, din fondurile europene care nu vor fi cheltuite și care au fost alocate statelor, să se poată direcționa către cheltuielile de apărare fonduri, în așa fel încât acestea să nu fie pierdute.
  
• De asemenea, Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare și pentru ca și băncile comerciale care țin de Banca Europeană de Investiții să acorde companiilor din domeniu aceste credite. Asta ar însemna, pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare și, de asemenea, o dezvoltare a industriei naționale de apărare din fiecare țară. S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor direcționa achizițiile comune – și e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliți și mobilitate militară.
  
• De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Baltică la Marea Neagră, dar și, în general, asigurarea securității la toate frontierele UE. De asemenea, un element important în acest pachet legat de întărirea apărării europene este susținerea consorțiilor în industria europeană de apărare, în așa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil, pentru ca țările europene să-și asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării Europei.
  
• Simplificarea achizițiilor în acest domeniu este un alt element care urmează să fie asigurat de Comisia Europeană în așa fel încât să se poată face achiziții mai rapide și, de asemenea, să se poată face achiziții în care un stat care achiziționează, de exemplu, o anumită tehnică militară, să poată distribui și altui stat, în așa fel încât cumpărând mai mult să se poată cumpăra mai ieftin și să fie așa cum am spus, interoperabil.
  
• De asemenea, un element important – și rămâne unul fundamental – este că NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația transatlantică rămâne o prioritate și o garanție pentru pacea în Europa. Acestea au fost principalele elemente care au fost parte a deciziei care a fost adoptată astăzi legată de apărarea europeană.
  
• În ceea ce privește Ucraina, după o discuție cu Președintele Zelenski, în care s-a făcut o prezentare a situației din Ucraina, s-a reconfirmat sprijinul pentru această țară din partea Europei, în așa fel încât să fie într-o poziție de negociere bună pentru ca, la încheierea unui armistițiu și la încetarea focului, să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace, în așa fel încât acest armistițiu să nu fie doar o pauză pentru refaceri de forțe și să înceapă un nou conflict, iar pacea care ar urma să se încheie să fie una justă și durabilă. Și asta înseamnă că prezența Ucrainei și a Europei la aceste negocieri este una necesară, pentru că securitatea Ucrainei, cea a Europei și cea transatlantică se înțeleg că sunt întrețesute. Acestea au fost aspectele principale care au fost convenite. Această a doua parte a fost adoptată de 26 de țări, cu excepția Ungariei.
  
• Întrebat dacă România va fi reprezentată la întâlnirea pe care o vor avea în Franța șefii de state majore: După decizia care a fost adoptată astăzi, așa cum ați precizat, va fi o întâlnire la Paris cu miniștrii apărării și șefii de state majore care să analizeze posibilitatea prin care ar fi posibil să se asigure o zonă de sprijin, de garanții de securitate, după ce se ajunge la un acord de pace. Cred că reprezentanții României vor participa nu pentru că vom trimite trupe în teren, pentru că nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc, ci pentru că România, și astăzi, este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, în zona Ucrainei. De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exportul pe care Ucraina îl face.
  
• Întrebat despre declarațiile Elenei Lasconi potrivit cărora ar fi dispusă să susțină un candidat comun la prezidențiale dacă acela este el: Vă dați seama că au fost ședințele de dimineață, n-am apucat să mă apuc de acest aspecte. Am văzut ceva în drum spre dumneavoastră. Răspunsul meu este cel pe care l-am dat și la conferința de presă care s-a organizat la Cotroceni. Coaliția guvernamentală are un protocol, pe care și eu l-am semnat, are un candidat stabilit și, deci, voi respecta acest protocol. Discuțiile care au loc în aceste zile sunt cele care țin de perioada de pre-campanie, de depuneri de candidaturi, dar luați-le ca niște discuții care țin de contextul pre-electoral.
  
• Întrebat despre o eventuală convocare a CSAT cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din 2024: Cred că e nevoie să convocăm un Consiliu, oricum este unul ordinar în primul trimestru al acestui an, în aşa fel încât să vedem dacă eistă implicaţii care ţin de competenţele CSAT, dar convocarea unui CSAT se va face pe aspecte care ţin de partea de securitate şi de apărare. Până în momentul de faţă nu există niciun element suplimentar care să ducă la o astfel de convocare, pe subiectul pe care l-aţi menţionat.
  
• Nu putem să negăm că avem un război la granițele țării noastre, nu chiar la granițele țării noastre, dar este cât se poate de clar că dacă această vocație, să spunem, de tip neoimperial a Rusiei va fi menținută în continuare și în anii următori Ucraina poate să fie doar prima victimă – și atunci și în documentul de astăzi aceste țări apreciază că Rusia este o amenințare pentru țările din UE și cred că toți cei care suntem pe frontiera de est, toți cei care au trecut șenilele istoriei peste noi înțelegem mai acut despre ce este vorba. Practic, aceste cheltuieli suplimentare pentru apărare sunt cheltuieli pentru siguranța țării noastre.
  
• Întrebat dacă va desecretiza cheltuielile făcute de România pentru a sprijini militar Ucraina: Din punctul meu de vedere, în acești România a făcut ceea ce a trebuit, nu doar pentru a susține o victimă a unei agresiuni, ci pentru a susține ca pericolul să fie cât mai departe de granițele țării noastre. Voi discuta în perioada următoare să văd dacă este făcută o evaluare a acestor costuri. Eu nu văd, de exemplu, o mare problemă dacă ele sunt cunoscute public.
  
• Întrebat dacă poate România să fie o umbrelă de securitate pentru Republica Moldova: Tot ceea ce face România, tot ceea ce face Europa și tot ce a făcut NATO în această perioadă pentru a susține Ucraina n-a fost altceva decât un efect al menținerii frontului la o distanță cât mai mare nu doar de România, ci și de Republica Moldova. Acesta este cel mai important lucru pe care l-am putut face în această perioadă pentru Republica Moldova. În ceea ce privește aspectele legate de colaborarea bilaterală, dacă ați urmărit ceea ce s-a întâmplat la noi, Parlamentul nostru a adoptat un proiect de lege foarte important legat de controlul spațiului aerian, inclusiv posibilitatea de a doborî drone, dar această lege încă nu a intrat în vigoare. (…) Aceste aspecte legate de o astfel de protecție nu vi le pot confirma în momentul de față, caut să am grijă ceea ce vorbesc, dar prin tot ceea ce a făcut România în această perioadă a făcut ca pericolul să nu se apropie de Republica Moldova.

Citește și

Summitul Consiliului European s-a încheiat după discuții intense. Viktor Orban a refuzat să semneze declarația privind reînarmarea Ucrainei / Amenințarea Moscovei chiar în ziua reuniunii

Ilie Bolojan a anunțat când va convoca CSAT din „motive de securitate și apărare”

VIDEO Răspunsul lui Ilie Bolojan, întrebat încă o dată dacă va candida la alegerile prezidențiale