Motivul pentru care armata Germaniei nu poate doborî dronele suspecte

Constituția Germaniei, adoptată la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, împiedică în mod explicit ca armata germană să joace un rol central în securitatea internă a țării, relatează Politico. Astfel, Armata nu poate pur și simplu să doboare drone pe teritoriul țării, motiv pentru care proiectul de lege pregătit de guvern oferă acest atribut poliției care nu are însă capabilitățile necesare.

Această prevedere a fost introdusă în Constituția Germaniei întrucât autorii erau conștienți că puterea militară germană a fost folosită în mod abuziv de naziști și de susținătorii lor din politica internă pentru a viza forțele politice de stânga.

Însă astăzi, în contextul a ceea Berlinul suspectează că este o campanie în creștere a Kremlinului de a testa Europa printr-o serie de incursiuni cu drone, aceste protecții constituționale au un efect secundar neașteptat: limitează capacitatea Germaniei de a se apăra de provocările Moscovei.

„Trebuie să modificăm legile astfel încât singurii care pot gestiona această situație, și anume Bundeswehr (n.r. armata), să primească și autoritatea de a face acest lucru,” a declarat Thomas Röwekamp, președintele comitetului de apărare din Parlamentul german și membru al blocului conservator al cancelarului Friedrich Merz, pentru Politico.

Limitele pentru o intervenție a armatei

Deși teoretic Bundeswehr poate să ia armele în caz de invazie majoră, incursiunile cu drone de până acum nu sunt considerate atacuri suficient de grave, potrivit experților juridici. Conform legii actuale, Bundeswehr poate doborî drone doar deasupra bazelor militare.

Nu există dovezi că vreo dronă care a intrat recent în spațiul aerian german ar fi purtat arme. Totuși, Kremlinul pare să folosească dronele pentru spionaj, conform autorităților germane. Anul trecut au fost raportate apariții inexplicabile de drone deasupra facilităților producătorului de armament Rheinmetall și grupului chimic BASF.

Poliția germană are dreptul legal de a doborî astfel de drone dacă se consideră necesar, dar nu are capacitatea tehnică. „Poliția federală și aproape toate forțele poliției de stat nu au în prezent absolut nicio capacitate pentru apărarea împotriva dronelor,” a spus Röwekamp.

Armata are mai multe dintre aceste capacități, dar este în mare parte incapabilă să acționeze, în special din cauza istoriei țării.

În Germania Imperială și în Republica de la Weimar, înainte de Al Doilea Război Mondial, armata germană „era desfășurată frecvent și fără milă, de obicei pentru a lovi social-democrații și guvernele de stânga,” a spus profesoara de drept public Kathrin Groh de la Universitatea Bundeswehr din München. „O repetare a unor astfel de măsuri trebuia evitată în constituția din 1949, motiv pentru care avem aceste reguli stricte pentru Bundeswehr astăzi.”

Adaptarea la o „nouă realitate”

Acest lucru pune liderii germani într-o situație dificilă, pe măsură ce încearcă să răspundă provocărilor Kremlinului.

În prezent, Bundeswehr poate oferi doar ceea ce constituția numește „asistență administrativă” în apărarea împotriva dronelor. Forțele sale pot, de exemplu, să ajute la identificarea dronelor sau să transmită informații dacă li se solicită, așa cum s-a întâmplat recent când drone au fost observate deasupra aeroportului din München.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, plănuiește să înființeze o unitate de apărare împotriva dronelor în cadrul poliției federale și să creeze un centru național de apărare împotriva dronelor, care să permită poliției, serviciilor de informații și armatei să împartă resursele.

Ministrul intenționează, de asemenea, să promoveze o lege care să permită armatei să doboare drone în spațiul aerian german în cazul în care vieți sunt considerate în pericol. Constituționalitatea unei astfel de legi rămâne însă incertă.

Dacă Dobrindt se așteaptă la mai mult decât „asistența administrativă” a armatei, problema „va ajunge în fața Curții Constituționale,” a spus Marie-Agnes Strack-Zimmermann, politician german și președinta Comitetului pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.

Aici lucrurile devin deosebit de complicate pentru coaliția relativ slabă a lui Merz, formată din conservatori de centru-dreapta și social-democrați de centru-stânga. Din cauza ascensiunii partidelor de extremă, inclusiv partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania, Merz are una dintre cele mai slabe majorități din istoria postbelică a Germaniei și este departe de a deține majoritatea de două treimi necesară pentru a modifica constituția.

Acest lucru riscă să lase Germania relativ vulnerabilă împotriva incursiunilor cu drone ale Kremlinului pentru viitorul previzibil sau cel puțin până când poliția își dezvoltă capacitatea de a le neutraliza.

Dar singura soluție durabilă, spun unii, este schimbarea constituției Germaniei pentru a permite armatei să joace un rol mai activ pe plan intern.

„Lumea s-a schimbat și nu mai există nicio distincție între securitatea internă și cea externă nicăieri,” a spus Röwekamp. „Privind înainte, trebuie să adaptăm prevederile constituționale la realitate.”