„O problemă uriașă”. Tancurile din „flota fantomă” a Rusiei, estimată la 1.300 de nave, deversează petrol în mările Europei

Cel puțin cinci tancuri petroliere din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei – nave utilizate pentru a eluda sancțiunile occidentale – au provocat în mod intenționat scurgeri de petrol în apele europene în ultimul an, arată o investigație realizată de Politico și de grupul de jurnaliști SourceMaterial.

Veniturile din petrol reprezintă aproximativ un sfert din bugetul federal al Rusiei, notează publicația rusă independentă The Moscow Times.

Ce este „flota fantomă a Rusiei”

Rusia a început să utilizeze „flota fantomă” – o rețea de tancuri petroliere vechi, fără proprietari sau asigurări transparente – după ce țările G7 au impus un plafon de preț pentru exporturile de țiței rusesc, ca răspuns la invazia Moscovei din Ucraina începută în februarie 2022.

Potrivit firmei de date maritime Lloyd’s List Intelligence, flota fantomă a Rusiei numără în prezent aproximativ 1.300 de nave. Activitățile acestora au fost asociate cu deteriorarea infrastructurii subacvatice din apele europene, pe lângă deversările de petrol.

Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră 444 de tancuri petroliere cărora li s-a interzis accesul în porturile UE și la serviciile de asigurare occidentale, în timp ce Marea Britanie a plasat sub sancțiuni aproximativ 450 de nave.

„Este greu de spus cât de eficiente sunt sancțiunile existente”, a spus pentru Politico ministrul Energiei din Letonia, Kaspars Melnis.

Experții au declarat pentru aceeași publicației că multe nave din flota fantomă sunt în stare proastă, nu au asigurare adecvată și operează în afara jurisdicției autorităților de reglementare, ceea ce crește riscul de scurgeri catastrofale.

Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat estimează că înlăturarea unei singure scurgeri majore de petrol poate costa aproximativ 1,4 miliarde de euro (1,5 miliarde de dolari). Dacă proprietarul nu poate fi identificat, contribuabilii europeni vor fi, cel mai probabil, cei care vor suporta costurile.

„O problemă uriașă”

Citând imagini din satelit obținute de la organizația non-profit SkyTruth și date de transport maritim de la platforma de analiză Kpler, ancheta jurnalistică a dezvăluit că navele au continuat să opereze în mare parte necontrolate după ce au deversat petrol în apropierea coastelor Europei.

Două dintre nave erau deja supuse sancțiunilor britanice când s-au produs scurgerile.

Ministrul Energiei din Letonia a calificat incidentele drept „o problemă uriașă”, avertizând că Europa „are noroc în acest moment că nu se produce nicio catastrofă ecologică”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe britanic a descris flota fantomă ca fiind „o încercare disperată și periculoasă” a președintelui rus Vladimir Putin „de a se agăța de profiturile sale din petrol și de a polua în același timp marea”.

„El folosește nave care ignoră standardele de siguranță de bază, crescând riscul de scurgeri catastrofale de petrol”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului britanic, pentru Politico.

Petrolierul Boracay, sechestrat de Franța, și-a reluat deplasarea

Petrolierul din flota fantomă rusă interceptat și sechestrat de Franța a fost lăsat să își reia deplasarea la finalul săptămânii trecute, aparent către destinația sa stabilită, după mai multe zile de anchete în cadrul „politicii de îngrădire” dorite de președintele francez Emmanuel Macron împotriva navelor de acest fel cu ajutorul cărora Rusia ocolește sancțiunile pe care i le-au impus țările occidentale, a relatat AFP.

Căpitanul navei și ofițerul secund, amândoi cetățeni chinezi, au revenit, de asemenea, la bordul navei, după ce fuseseră reținuți.

Căpitanul a primit însă o citație să se prezinte pe 23 februarie 2026 în fața unui tribunal din Franța, după ce a fost pus sub acuzare de justiția acesteia pentru infracțiuni la regimul navigației, acuzațiile făcând referire la „neprezentarea dovezii naționalității/pavilionului” și la „refuzul de conformare” față de cererilor autorităților franceze.

Petrolierul, denumit în prezent „Boracay” și care navighează acum sub pavilionul statului Benin, și-a schimbat de mai multe ori pavilionul și numele și se află pe lista sancțiunilor europene.

Parchetul francez a precizat că dosarul penal deschis pe numele căpitanului navei nu are nicio legătură cu incidentele cu drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca la sfârșitul lunii septembrie, țara în largul căreia petrolierul se afla atunci, în urma speculațiilor care sugerează că nava ar fi putut servi ca platformă de lansare a acelor drone, notează Agerpres.

După ce a fost eliberată de autoritățile franceze, nava încărcată cu petrol și care a avut ca punct inițial de plecare portul rus Primork pare că s-a reînscris pe ruta sa planificată, ce are ca destinație finală portul Vadinar, în India, conform site-urilor de monitorizare a traficului maritim.

În orașul Vadinar se află a doua cea mai mare rafinărie a Indiei, operată de grupul petrolier Nayara Energy Limited, care este vizat de al 18-lea pachet de sancțiuni impuse în iulie de UE împotriva Rusiei și a unor parteneri comerciali ai acesteia.

Compania petrolieră rusă Rosneft deține 49% din acțiunile Nayara Energy Limited.

Operațiunea autorităților franceze împotriva respectivului petrolier a fost calificată de președintele rus Vladimir Putin drept un act de „piraterie” desfășurat în apele internaționale.

În schimb, Emmanuel Macron a descris-o drept o dovadă a hotărârii Franței de a „crește presiunea asupra flotei fantomă (ruse), întrucât reduce în mod clar capacitatea Rusiei de a-și finanța efortul de război” în Ucraina.