Plasticul din noi: Pericolul invizibil la care ne expunem constant și cum ne poate afecta corpul și mintea

Oamenii sunt tot mai expuși la microplastice. Și-au făcut drum în sânge, placentă, plămâni și au ajuns chiar și în creierul uman. Potrivit unui studiu, doar creierul ar putea conține 5 grame de astfel de particule, adică aproximativ o linguriță, relatează The Guardian.

Cercetătorii suspectează că aceste particule minuscule ar putea afecta și microbii intestinali.

„Deși este prea devreme pentru a face afirmații definitive legate de sănătate, microbiomul joacă un rol central în multe aspecte ale stării de bine, de la digestie la sănătatea mintală”, spune dr. Christian Pacher-Deutsch, de la Universitatea din Graz, Austria.

„Reducerea expunerii la microplastice, acolo unde este posibil, este așadar o precauție înțeleaptă și importantă”, a atras atenția cercetătorul.

Astfel de descoperiri ridică întrebări neliniștitoare: cât plastic purtăm fiecare dintre noi în corp, cât contează acest lucru cu adevărat și ce putem face ceva în privința asta?

Tot mai contaminați cu microplastice

Microplasticele se desprind din ambalaje, haine, vopsele, produse cosmetice, anvelope și alte obiecte. Unele sunt suficient de mici pentru a pătrunde prin mucoasa plămânilor și a intestinelor în sânge și în organele interne – chiar și în celule. Ce se întâmplă apoi rămâne, în mare parte, necunoscut.

„Suntem expuși constant acestor particule”, spune dr. Jaime Ross, neurolog la Universitatea din Rhode Island, SUA.

„Dar știm că microplasticele se găsesc în aproape toate țesuturile care au fost analizate, iar studii recente sugerează că acum acumulăm mult mai mult plastic decât acum 20 de ani”, a mai avertizat neurologul.

„Mulți dintre noi am presupus că plasticul este inert – că nu se descompune și nu reacționează – dar mi-am dat seama că nu e așa”, a mai spus medicul cercetător.

Cât ne afectează creierul

Dr. Ross a devenit curioasă în legătură cu plasticul încă din adolescență, când vedea cum se corodau recipientele de sos de paste ale mamei sale.

Decenii mai târziu, medicul a început să studieze ce ar putea face microplasticele creierului mamiferelor. Primul ei studiu, publicat în 2023, a oferit un indiciu: șoarecii care au băut apă amestecată cu particule de microplastic au început să se comporte diferit.

De obicei, dacă pui șoareci într-o cutie luminată puternic, ei se lipesc de pereți, defensiv. Dar cei expuși la plastic se aventurau neliniștiți în zonele deschise – un comportament întâlnit mai des la îmbătrânire și în bolile neurologice.

La disecție, s-a descoperit plastic în toate organele, inclusiv în creier, unde o proteină esențială pentru sănătatea cerebrală, GFAP, era redusă – reflectând un tipar observat în depresie și demență.

Între timp, studiile pe oameni au sporit îngrijorarea.

Microplasticele au fost detectate în creierul pacienților cu demență și în plăcile arteriale ale celor cu boli de inimă. Cei cu plăcile încărcate cu plastic aveau un risc de aproape cinci ori mai mare să sufere un accident vascular cerebral, un infarct sau să moară în următorii trei ani.

Experții nu pot spune cu exactitate care este nivelul „sigur” de microplastice. Domeniul de cercetare este extrem de tânăr, iar testele efectuate pe consumatori sunt „foarte premature”, spune prof. Stephanie Wright, cercetătoare în domeniul microplasticelor la Imperial College London.

Suntem expuși constant acestor particule, iar „din punct de vedere istoric, știm că expunerea la prea multe particule este dăunătoare”, spune Wright, dând ca exemplu poluarea aerului. „Trebuie doar să înțelegem dacă există ceva la aceste particule care le face în mod disproporționat mai nocive”, a mai spus acesta.

Ce putem face?

Deși este imposibil să evităm complet microplasticele, oamenii de știință spun că există modalități practice de a reduce expunerea.

Se poate începe din bucătărie. „Ceea ce trebuie neapărat să evitați este căldura din plastic. Așadar, nu gătiți mâncarea cu ustensile de plastic, nu puneți băuturi calde sau mâncare în plastic”, spune neurologul Jaime Ross.

De asemenea, Ross spune că trebuie oferită o atenție mai mare la activitățile zilnice, cum ar fi prepararea unei cești de ceai sau tocarea cepei:

„Punguțele de ceai pot elibera o mulțime de nano și microplastice. Chiar dacă pliculețul de ceai este din hârtie, acestea pot fi sigilate cu un lipici pentru plastic, așa că poate încercați să faci ceai din frunze. Tocați legume pe o placă de plastic? Pentru că aceasta ar putea contamina și alimentele”, a mai spus medicul.