Câștigătorul Premiului Nobel pentru literatură 2025 este autorul  László Krasznahorkai din Ungaria / Numele românului Mircea Cărtărescu a fost vehiculat pe scena globală a culturii ca puternic competitor, până în ultimele minute înainte de anunț

Deși romancierii domină lista laureaților Nobel, poeții ocupă de mult timp un loc special în inima Academiei, arată lista de până acum a câștigătorilor. 

László Krasznahorkai din Ungaria a câștigat! A fost unul dintre favoriții importanți. În România, editura Trei a publicat mai multe cărți ale autorului în vârstă de 71 de ani, scriitor din Ungaria.

Cotele caselor de pariuri merg pe mâna scriitorului australian Gerald Murnane, cunoscut pentru stilul său retras, care conduce „fragilul clasament al pariurilor” cu o cotă de 5/1, urmat îndeaproape de maghiarul László Krasznahorkai (6/1). Autoarea mexicană Cristina Rivera Garza (9/1) s-a impus ca o concurentă puternică, în timp ce autorul japonez Haruki Murakami (11/1) se află din nou în cursă. Mircea Cărtărescu din România, Thomas Pynchon din America și Can Xue din China ocupă, de asemenea, locuri fruntașe, notează presa internațională.

Vor reuși de data aceasta Haruki Murakami, favorit etern al fanilor, sau Salman Rushdie, scriitorul care a fost foarte aproape să plătească prețul literaturii sale cu viața? Sau va apărea o mare surpriză?

Mai sunt mai puțin de 10 minute până la anunțul mult așteptat de întreaga lume nu doar literară, ci și culturală internațională.

Marii scriitori niciodată onorați

Joi, la ora 14.00, ora României, se anunță Premiul Nobel pentru literatură 2025. Poetul francez Sully Prudhomme a fost primul laureat Nobel pentru Literatură în 1901, iar suedeza Selma Lagerlöf a devenit prima femeie care a câștigat premiul în 1909. Franța conduce cu cei mai mulți laureați (16), în timp ce doar 18 femei au primit premiul în cei 124 de ani de istorie ai acestuia. 

Unii mari scriitori – Lev Tolstoi, Virginia Woolf, James Joyce – nu au fost niciodată onorați, în timp ce alții, precum Jean-Paul Sartre și Boris Pasternak, au refuzat sau au fost obligați să refuze.

Și astăzi, scriitori precum Salman Rushdie sau Haruki Murakami nu au în palmaresul lor literar un premiul Nobel. 

„Intimitatea fără compromis a poeziei”

Raportul dintre romancieri și poeți e unul interesant în preferințele Academiei Suedeze, cea care decernează Premiile Nobel. De la W.B. Yeats și Pablo Neruda la Seamus Heaney și Louise Glück, poezia a triumfat adesea atunci când proza părea prea previzibilă. Academia Suedeză tinde să premieze poeții în perioade de schimbări culturale, „ca și cum versurile în sine ar deveni o forță stabilizatoare”, scrie astăzi presa internațională. 

Când Glück a câștigat în 2020, ea a spus că puterea poeziei rezidă în „intimitatea sa fără compromisuri”. Cu un secol mai devreme, Yeats o numise „cearta cu noi înșine”. Fiecare laureat poetic reafirmă că, într-o epocă a distragerii atenției, cea mai veche formă de literatură, poezia încă vorbește cel mai direct sufletului. 

Românul Mircea Cărtărescu, unul dintre favoriți, este, la rându-i, poet, iar cota sa este una importantă la casele de pariuri. Dar, pe de altă parte, casele de pariuri, foarte bune la predicții în multe domenii, rareori au intuit câștigătorii Nobelului. 

Ce țări nu au câștigători

În timp ce premiul Nobel a devenit global, unele puteri literare rămân nerecunoscute deocamdată. Țări precum Egiptul (în afară de Naguib Mahfouz), Coreea de Sud (până la triumful lui Han Kang din 2024) și Nigeria (în afară de Wole Soyinka) încă așteaptă al doilea nume. Altele, precum Indonezia, Vietnam și Filipine, nu au avut niciodată un laureat.

Criticii susțin că Academia favorizează în continuare limbile și formele literare occidentale. Cu toate acestea, ascensiunea publicării globale, a rețelelor de traducere și a accesului digital înseamnă că schimbarea ar putea să vină în sfârșit. Cu voci puternice care apar din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, harta literaturii se extinde rapid.

Cărtărescu – cel mai cunoscut scriitor român al acestor decenii

Născut la 1 iunie 1956, în București, Mircea Cărtărescu a absolvit Facultatea de Litere din București în 1980. În același an debutează cu volumul de poezii  „Faruri, vitrine, fotografii…”, căruia îi urmează mai multe volume de versuri. În 1989 apare primul volum de povestiri, „Visul”, care ulterior va fi reeditat cu titlul „Nostalgia”. 

A publicat peste 20 de cărți de poezie, proză și publicistică, printre cele mai cunoscute volume ale lui Mircea Cărtărescu se numără „Solenoid”, trilogia „Orbitor”, „Theodoros”, „Peisaj după isterie” și „Melancolia”. Acestea au fost traduse în peste 23 de limbi, printre care engleză, franceză, spaniolă, germană, sârbă, turcă, norvegiană, olandeză, rusă.

Mircea Cărtărescu este cel mai premiat scriitor român. Printre premiile câștigate sunt  Dublin Literary Award, Premiul Thomas Mann, Premiul Literar „Giuseppe Acerbi”, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, Pluma de Plata, dar și Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române.

Anul acesta, numele lui Cărtărescu este plasat sus observă și ziare precum The Guardian, fiind în al doilea cerc al preferaților caselor de pariuri, după Gerald Murnane, dar înaintea lui Salman Rushdie sau Haruki Murakami.