Semnele îmbătrânii creierului la tineri. Neurologul Roxana Vintilă spune de ce analize avem nevoie pentru a le depista la timp
Afecțiuni neurologice considerate în trecut specifice vârstelor înaintate se manifestă din ce în ce mai frecvent și la persoane tinere. Stilul de viață modern și obiceiurile nesănătoase accelerează procesele de îmbătrânire a sistemului nervos, avertizează dr. Roxana Vintilă, medic primar neurolog la Hyperclinica MedLife Favorit. Medicul detaliază semnele care ar trebui să ne îngrijoreze și ce investigații sunt necesare pentru a depista din timp problemele neurologice, inclusiv la tineri.
O persoană din trei este afectată de o problemă neurologică, prima cauză de boală și dizabilitate la nivel mondial, a relevat un studiu de amploare publicat în 2024 de revista „The Lancet Neurology“ și citat de Organizația Mondială a Sănătății. Studiul furnizează date despre o creștere a incidenței anumitor afecțiuni neurologice considerate în trecut ca fiind specifice vârstei a treia (cum ar fi accidentele vasculare cerebrale) la adulții tineri.
Medicul neurolog Roxana Vintilă confirmă, din experiența sa de cabinet, că riscul afecțiunilor sistemului nervos este mai mare în rândul persoanelor tinere decât era în trecut. Dr. Vintilă observă tendințe îngrijorătoare în ultimii ani în ceea ce privește semnele de „îmbătrânire“ prematură a sistemului nervos. „În special afecțiunile legate de suferința coloanei vertebrale, cervicale, lombare, care în trecut erau asociate cu o vârstă de peste 50 de ani, acum le întâlnim foarte frecvent și la persoanele tinere. Suferinţe, precum hernii de disc și alte probleme neurologice secundare problemelor de coloană apar din cauza stilului de viață – sedentarism, stat prelungit la birou, fumat și așa mai departe“, explică medicul.
Factori de risc pentru îmbătrânirea precoce a creierului
Dr. Vintilă avertizează că procesele de ateroscleroză și ateromatoză, care afectează vasele de sânge și implicit circulația cerebrală, „încep să apară mai devreme, și la persoane tinere, exact din motivele pe care le spuneam: sedentarism, fumat, dietă inadecvată“.
Mai mult, persoanele tinere pot fi expuse și la alte riscuri specifice: „La tineri mai ales există și alte cauze de accidente vasculare. Sunt tulburări de coagulare a sângelui, trombofiliile, de exemplu”, subliniază neurologul.
Simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze
„Cele mai frecvente simptome sunt durerea de cap, stările de amețeală“, spune dr. Vintilă. „Amețeala este un simptom care poate să ascundă foarte multe probleme. De fapt, atât durerea de cap, cât și amețelile sunt simptome nespecifice, dar de regulă oamenii le atribuie zonei de neurologie“, precizează medicul.
Durerile de cap recurente, în special, nu ar trebui ignorate sau tratate doar cu analgezice. Acestea pot fi un semn al unor probleme mai grave, inclusiv al unor boli care afectează vascularizația cerebrală.
Totodată, mulți pacienți, în special din categoria celor tineri, ajung în cabinetul medicului neurolog fiind preocupați de riscul unui accident vascular cerebral (AVC), chiar dacă nu prezintă simptome evidente. Această conștientizare este un pas important spre prevenție, mai ales pentru persoanele tinere care au antecedente familiale de afecțiuni vasculare, este de părere medicul neurolog.
Analizele care pot depista problemele din timp
Pentru a identifica factori de risc și potențiale probleme neurologice, dr. Vintilă recomandă un set de analize esențiale: „În primul rând, e bine să ne facem analizele uzuale. Valorile glicemiei, valorile colesterolului și ale fracțiunilor colesterolului, valorile de trigliceride – toate acestea sunt markeri pentru riscul de boli cardio- și cerebrovasculare“.
Odată identificate valori anormale, investigațiile pot fi extinse: „În momentul în care investigațiile de laborator relevă un profil lipidic modificat, se pot continua investigațiile cu o ecografie Doppler carotidiană, de exemplu, pentru a determina dacă procesul de ateromatoză și ateroscleroză (n.r. – îngustare a vaselor de sânge care crește riscul unor evenimente cardio- și cerebrovasculare de tipul unui infarct sau accident vascular cerebral) a debutat“.
În funcție de particularitățile pacienților, de simptome, vârstă și istoric familial, medicul poate recomanda și un consult hematologic, alături de analize specifice pentru identificarea tulburărilor de coagulare, cum este screeningul pentru trombofilii.
Carențele nutriționale și impactul asupra sistemului nervos
Un factor adesea neglijat în sănătatea neurologică este nutriția adecvată. Dr. Vintilă atrage atenția asupra carențelor nutriționale care pot afecta sănătatea creierului: „Există anumite carențe nutriționale pe care le au oamenii din ziua de azi care țin diete restrictive și care pot să afecteze sănătatea creierului. De exemplu, dietele vegetariene presupun în multe cazuri o carență de vitamină B12. Vitamina B12 este extrem de importantă în funcționarea sistemului nervos central și periferic“.
Pentru persoanele cu astfel de diete, medicul recomandă o dozare a vitaminei B12, pentru a evalua necesitatea administrării unor suplimente cu această vitamină, în lipsa unei diete adecvate.
De asemenea, „la persoanele care stau foarte mult în interior din cauza jobului, o dozare de vitamina D este utilă. Vitamina D are un rol important în buna funcționare a sistemului nervos“, precizează medicul.
Obiceiurile nocive pentru creier
Am întrebat-o pe dr. Roxana Vintilă dacă a observat la pacienții săi cu probleme neurologice obiceiuri nocive comune. Medicul neurolog a identificat un numitor comun la pacienții cu risc crescut de afecțiuni cerebrovasculare: „Ce este comun este lipsa activității fizice – sedentarismul și alimentația inadecvată. Acești doi factori sunt prezenți la aproximativ toți pacienții care prezintă risc vascular“.
În ceea ce privește alimentația, medicul subliniază că atât excesele, cât și calitatea slabă a mâncării – o dietă dominată de dulciuri, de grăsimi – în egală măsură sunt factori de risc pentru sănătatea sistemului nervos.
Investigații complexe pentru simptome neurologice
Pentru persoanele care prezintă deja simptome neurologice, identificate împreună cu medicul neurolog, dr. Vintilă recomandă o evaluare complexă: „Paleta de investigații neurologice este destul de variată: de la investigații imagistice – rezonanță magnetică, computer tomograf – pot fi investigații electrofiziologice, electromiografie, electroencefalografie, ecografia Doppler de artere cervicocerebrale“.
În cazul în care medicul suspectează prezența unei boli autoimune cu manifestări neurologice, markerii inflamatori pot fi cruciali pentru diagnosticare. Dr. Vintilă oferă un exemplu elocvent: „Am avut recent o pacientă în jur de 60 de ani, cu o durere de cap persistentă de mai bine de o lună, care mai descria niște dificultăți la masticație, un fel de claudicație – adică i se bloca maxilarul în momentul în care mesteca. Am suspectat o arterită cu celule gigante, o arterită Horton, motiv pentru care i-am recomandat niște investigații de sânge care sunt specifice: markeri de inflamație“.
Rezultatele analizelor de laborator recomandate de medicul neurolog au confirmat suspiciunea, fiind sugestive pentru diagnosticul la care se gândise dr. Vintilă. În astfel de cazuri, este esențială consultația la un medic cu experiență și stabilirea rapidă a unui unui diagnostic precis, pentru a preveni complicațiile severe. A urmat o ecografie Doppler de arteră temporală, o investigație relevantă pentru această afecțiune autoimună, care a identificat modificări specifice. „Arterita Horton este o boală autoimună prin care organismul determină leziuni la nivelul pereților vasculari. Afectează în special artera temporală și poate duce inclusiv la pierderea vederii, risc de accidente vasculare cerebrale. În cazul doamnei, diagnosticul a fost stabilit în timp util și a fost instituit tratamentul antiinflamator steroidian, așa cum prevăd toate ghidurile, destul de rapid, încât am putut să prevenim pierderea vederii pentru pacienta respectivă“, a detaliat medicul neurolog.
Prevenția – cea mai bună abordare
În concluzie, dr. Vintilă subliniază importanța prevenției și a unui stil de viață sănătos pentru a menține sănătatea creierului: „O alimentație echilibrată din punct de vedere caloric și nutrițional, prin aport de legume, fructe, alimente cât mai puțin procesate este esențială pentru sănătatea creierului“.
De asemenea, controlul regulat al factorilor de risc prin analize de laborator poate identifica timpuriu probleme care, netratate, pot duce la afecțiuni neurologice grave. Nu în ultimul rând, activitatea fizică regulată și evitarea obiceiurilor nocive precum fumatul pot face diferența între un creier sănătos și unul care prezintă semne de îmbătrânire prematură.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/
Articol susținut de MedLife