„Spun că dorm 8 ore, dar se trezesc obosiți: mulți dintre ei au apnee.” Legătura dintre sforăit, oprirea respirației și riscul de boli serioase, explicată de dr. Carmen Ardelean, somnolog MedLife

Sforăitul este de multe ori tratat anecdotic și unul dintre principalele motive ale unui fenomen tot mai întâlnit astăzi: divorțul de somn. Totuși, orice persoană care sforăie în fiecare noapte ar trebui să meargă la un consult la somnolog, pentru că acest simptom deranjant pentru partener poate ascunde o problemă mult mai serioasă: apneea obstructivă de somn. „Aproximativ 90% dintre pacienții care ajung la consultație la somnolog vin pentru că sforăie, iar aparținătorii observă pauze de respirație în timpul nopții“, semnalează dr. Carmen Ardelean, medic primar pneumolog cu competență în somnologie în cadrul Spitalului MedLife Medici’s din Timișoara. Consecințele: de la oboseală cronică și scăderea capacității de concentrare până la creșterea riscului cardiovascular și neurologic.

Apneea obstructivă în somn este mai frecventă la bărbați, mai ales după 40–50 de ani, în context de exces ponderal. „Pacienții cu IMC peste 35 și circumferința gâtului peste 40 cm sunt cei mai predispuși. Dar vedem și femei tinere cu forme severe“, spune dr. Carmen Ardelean. Anatomia căilor aeriene poate fi un factor care predispune la apnee: mandibulă mică și retrasă, antecedente în sfera ORL, precum polipii netratați în copilărie, care pot modifica dezvoltarea oaselor feței. „Pe copii îi trimitem devreme la ortodont; aceste modificări se pot corecta ușor în copilărie. La adult e mult mai greu.“

Pacientul cu apnee rareori știe că i se oprește respirația în timpul somnului, uneori și de sute de ori pe noapte: „Mulți spun că dorm 8 ore, dar dimineața se trezesc obosiți. E semn că nu dorm eficient din cauza întreruperilor provocate de apnee“, spune medicul. Fiecare apnee produce o microtrezire cerebrală, iar somnul devine fragmentat, explică specialista.

De cele mai multe ori, partenerul sau partenera sesizează pauzele de respirație și aduce pacientul cu apnee la medic. Însă și tehnologia poate fi un ajutor în acest sens: tot mai des, tinerii ajung la somnolog pentru că smartwatch-urile indică scăderi ale saturației de oxigen în timpul somnului sau somn de slabă calitate: „Acest lucru nu are valoare de diagnostic, dar e un semnal de alarmă care îi aduce, din fericire, la specialist.“

Când devine periculos sforăitul

Pentru a marca o apnee sunt necesare cel puțin 10 secunde de oprire a respirației. „Majoritatea au 20-30 de secunde, dar am avut pacienți cu apnei de un minut. Într-o noapte, cazurile severe pot cumula 300-400 de episoade de oprire a respirației.“

În aceste pauze, oxigenul poate coborî dramatic: „Avem pacienți care pleacă de la o saturație de 90% și ajung la 60% în 30 de secunde.“ Hipoxia intermitentă afectează vasele de sânge, inima și creierul. „Riscul de hipertensiune rezistentă, tulburări de ritm, infarct sau AVC crește. Există studii care leagă apneea și de boli neurodegenerative, cum sunt Alzheimer și Parkinson“, adaugă medicul.

Cum se pune diagnosticul

Evaluarea începe cu chestionare de risc privind somnolența diurnă, iritabilitatea, scăderea concentrării, trezirile matinale cu dureri de cap, nevoia de ațipit în timpul zilei. Confirmarea se face, însă, printr-o investigație numită poligrafie – o monitorizare simplă, la domiciliu: o centură toracică, o canulă nazală pentru fluxul de aer și un pulsoximetru flexibil. Aparatul înregistrează saturația, poziția de somn, sforăitul și evenimentele respiratorii. În situații speciale (parasomnii, suspiciune de sindrom de picioare neliniștite) se indică polisomnografie video-asistată într-un centru de somnologie.

Tratamentul apneei poate schimba viața, cazul unei mame de 37 de ani

Terapia standard pentru apneea moderată și severă este CPAP (presiune pozitivă continuă): un dispozitiv care, printr-o mască nazală sau facială, menține căile respiratorii deschise pe timpul somnului. „Îi rog pe pacienții cu apnee să o poarte în fiecare noapte. Primele două săptămâni sunt mai grele pentru 80% dintre pacienți, dar cei care trec peste disconfort observă rapid beneficiile“, spune dr. Ardelean. Rezultatele se văd în viața de zi cu zi: „Nu mai adorm la televizor, sunt mai prezenți cu copiii, la job, își recapătă energia și atenția. Inclusiv calitatea vieții sexuale se îmbunătățește“, precizează ea.

Un exemplu concret este cel al unei femei de 37 de ani care s-a adresat dr. Ardelean din cauza sforăitului. „Avea o apnee severă, cu pauze respiratorii evidente – o apnee tipică, pe care de cele mai multe ori o vedem la bărbați. A acceptat tratamentul cu CPAP și a fost extrem de compliantă. După câteva luni în care a purtat masca noapte de noapte, ne-a spus că se simte complet schimbată: e mult mai prezentă în timpul zilei, se poate ocupa de copii, nu mai e atât de obosită și se concentrează mai bine și la job“, povestește medicul somnolog. Acesta este unul dintre cazurile care arată, spune medicul, cât de spectaculoase pot fi rezultatele atunci când pacientul urmează consecvent tratamentul.

În formele ușoare de apnee în somn, se pot recomanda intervenții în sfera ORL (în caz de amigdale hipertrofice, luetă prelungită, baza limbii coborâtă), dispozitive dentare de avans mandibular. De asemenea, și scăderea în greutate este un factor important care poate atenua semnificativ episoadele de apnee.

Slăbitul chiar poate vindeca apneea

„Cu cât crește greutatea, cu atât se intensifică episoadele de apnee. Invers, scăderea ponderală reduce severitatea. În obezitatea morbidă, după chirurgia bariatrică, vedem scăderi spectaculoase ale indicelui de apnee-hipopnee“, spune medicul. Unii pacienți trec de la 90–100 de evenimente pe oră la valori aproape normale. „Când factorul declanșator e corectat, apneea poate dispărea. Repetăm testul după slăbire, pentru că tonusul musculaturii gâtului se modifică.“

Insomnia: primul tratament este răbdarea

90% dintre pacienții dr. Ardelean sunt cei care sunt deranjați de sforăit, însă pe locul al doilea sunt cei care nu pot să doarmă. Insomnia este cu atât mai prezentă în rândul populației, cu cât nivelul de stres din societate crește, dar este o problemă întâlnită frecvent și la anumite categorii de vârstă.

„Cei mai mulți pacienți cu insomnie sunt doamne – mai ales în premenopauză și menopauză – sau persoane foarte stresate. Mulți au și depresie asociată“, spune dr. Ardelean. Cel mai frecvent, pacienții se confruntă fie cu insomnie de inițiere – adorm foarte greu sau spun chiar că nu adorm deloc toată noaptea – și insomnia de menținere – pacienții se trezesc în jurul orei 2.00-3.00 dimineața și nu mai pot readormi.

Pentru a pune diagnosticul de insomnie cronică, dificultățile de adormit sau de menținere a somnului trebuie să persiste cel puțin trei luni și să afecteze ziua următoare: oboseală, lipsă de concentrare, randament scăzut. „Îi rugăm pe pacienți să țină un jurnal de somn – ora de culcare, trezirile, consumul de cafea/alcool, activitatea fizică. Așa vedem care sunt tiparele specifice și factorii declanșatori pentru fiecare persoană în parte.“

Tratamentul de primă linie este terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, derulată de psihologi. „Îi învață reguli și exerciții concrete pentru a reantrena creierul și corpul. Ca somnologi, facem educație de bază: fără alcool seara, fără mese bogate în grăsimi și carbohidrați înainte de culcare, fără ecrane și filme de acțiune care suprastimulează. Dar urmărirea pas cu pas și reantrenarea țintită sunt apanajul psihologilor.“

În cazul insomniei asociate perioadei de perimenopauză și menopauză, pot fi necesare consulturi ginecologice și endocrinologice pentru evaluare hormonală, iar în depresie este necesar un consult psihiatric. „Insomnia nu e ușor de tratat, iar pacienții trebuie să știe că primul și cel mai important ingredient este răbdarea“, spune somnologul.

Melatonina: cum și cât timp se administrează corect

Unul dintre cele mai promovate tratamente pentru persoanele care au dificultăți de somn îl reprezintă melatonina, însă aceste suplimente sunt eficiente doar dacă se administrează corect.

„Dacă pacientul nu reușește să adoarmă, recomandăm 5 mg melatonină, care se administrează cu două ore înainte de culcare – atât durează până își face efectul. Trebuie luată cel puțin două luni pentru a observa o schimbare.“ Pentru cei care adorm ușor, dar se trezesc în toiul nopții, „melatonina se recomandă imediat înainte de culcare, pentru a prelungi durata somnului.“ Rolul melatoninei este de a ajuta creierul să reînvețe să gestioneze și să producă hormonul somnului. Orice tratament non-psihiatric are efecte în timp, de aceea e nevoie de răbdare și perseverență.

Top greșeli care mențin insomnia

Potrivit medicului somnolog, ruminația este unul dintre cei mai nocivi factori pentru inițierea somnului: mintea rulează problemele zilei, facturile, emailurile, proiectele. Pe locul al doilea, dr. Ardelean plasează programul haotic – mese, culcare și trezire la ore variabile, plus ațipitul de 10–15 minute ziua, care „fură“ somnul de seară. De asemenea, alcoolul și energizantele fragmentează somnul și sabotează intervențiile terapeutice.

Semnele care trebuie să trimită pacientul la somnolog

Sforăitul zilnic, pauzele de respirație observate de partener, trezirile frecvente, durerile de cap matinale, somnolența în trafic, la televizor sau chiar la birou, plus, dificultățile de a adormi timp de cel puțin trei luni – toate acestea sunt manifestări care ar trebui să trimită pacientul la medicul somnolog, indiferent de sex sau de vârstă.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife