Cartierul Baicului ar putea deveni La Défense-ul Bucureștiului: peste 36 de turnuri ar putea fi construite în zonă

În cartierul Baicului din București ar urma să fie construite nu mai puțin de 16 turnuri de peste 20 de etaje și 20 de clădiri de peste 15 etaje, potrivit unor planuri de urbanism aprobate sau în procedură de aprobare la Primăria Capitalei. Dacă toate aceste imobile se vor construi, zona ar putea deveni un adevărat La Defense al Bucureștiului. Cartierul a devenit atât de ofertant pentru investitori deoarece fostele industrii s-au închis și zeci de hectare de teren au rămas libere. În zonă au funcționat fabricile Aversa, Prodplast, Izolatorul, Solaris, Sintofarm etc. Totuși, dacă municipalitatea va aproba toate aceste proiecte, este nevoie și de investiții serioase în infrastructură, străzile din zonă fiind înguste și deja blocate la orele de vârf, iar transportul public foarte puțin dezvoltat.

Unde ar putea fi construite cele 26 de turnuri

Strada Ziduri Moși 25

Pe terenul fostei fabrici Aversa, vizavi de Piața Obor, pe circa 10 ha, proprietarul terenului dorește să construiască un ansamblu rezidențial, complex comercial și clădiri de birouri. Proiectul prevede construirea a 7 clădiri de 20 etaje, 6 clădiri de 15 etaje, o clădire de 11 etaje, o clădire de 8 etaje, 6 clădiri de 18 etaje, două de 22 etaje și 4 turnuri de 27 de etaje. Inițiatorul proiectului este Aversa SA, iar proiectant Abagiu Global Services.Proiectul este în procedură de avizare și a primit deja avizul preliminar de la Primăria Capitalei.

Alături, pe terenul fostei fabrici Prodplast, a fost construit deja Veranda Mall (inaugurat în 2016). Proiectul a fost dezvoltat de compania Prodplast Imobiliare, controlată de omul de afaceri Florin Pogonaru.

Șoseaua Electronicii 9-11

Proiectul prevede construirea a 6 clădiri de 10 etaje și a două clădiri de 5 etaje pe terenul fostei fabrici Izolatorul, în suprafață de circa 18.000 mp. Clădirile vor adăposti în principal locuințe, servicii publice și comerț. Inițiatorul proiectului este Izolatorul SA, iar proiectant Oana Rădulescu. Proiectul a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București la finalul lunii ianuarie 2019.

Șoseaua Electronicii 25

Pe terenul fostei fabrici Atlas-Solaris, în suprafață de circa 32.000 mp, proprietarii doresc să construiască un ansamblu rezidențial, birouri, comerț cu blocuri de 11 etaje. Proiectul se află în dezbatere publică, a primit avizul de la Primăria Capitalei și urmează să fie supus aprobării Consiliului General al Municipiului București. Inițiatorul proiectului este Atlas Solaris SA, iar proiectant Asco Construcții. Inițiatorul este Sintofarm SA, iar proiectant URBE 2000. Proiectul abia a fost depus la Primăria Capitalei pentru aprobări.

Strada Ziduri între Vii 22

Pe terenul fostei Fabrici Sintofarm, în suprafață de circa 51.000 mp , proprietarii doresc să construiască un ansamblu rezidențial. Mai exact, se propune construirea a trei clădiri de 29 de etaje, 3 clădiri de 19 etaje, 5 clădiri de 14 etaje, 5 clădiri de 6 etaje și 8 de 4 etaje. Proiectul abia a fost depus la Primăria Capitalei pentru aprobări. Beneficiarul proiectului este Sintofarm SA.

Șoseaua Electronicii 31

Proiectul propune construirea a două clădiri cu 15 etaje, două clădiri cu 13 etaje, 5 de 4 etaje și două cu două etaje, care vor adăposti locuințe, birouri și spații comerciale. Terenul are o suprafață de circa 10.000 mp. Inițatorul proiectului este Pal Group, iar proiectant Arttek CB. Proiectul abia a fost depus la Primăria Capitalei pentru aprobări.

Strada Baicului 31

Proiectul propune construirea a două clădiri de 15 etaje și 3 de 12 etaje pe terenul în suprafață de circa 18.000 mp. Acestea vor adăposti locuințe, birouri și spații comerciale. Inițiatorul proiectului este A&T CHIC DESIGN, iar proiectant Abagiu Global Services. Proiectul a primit deja aviz preliminar de la Primăria Capitalei.

Tot la această adresă, un alt investitor, Agoterm 93, propune construirea unei alte clădiri de 12 etaje ce va adăposti locuințe. Proiectant este Abagiu Global Services. Proiectul a primit aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei. Dacă va primi și restul avizelor, urmează să fie supus aprobării Consiliului General.

Electronicii 44B-44C

Proiectul propune construirea unei clădiri cu 12 etaje, a uneia cu 8 etaje și a uneia cu două etaje, lângă Gara Obor, pe un teren de circa 5000 mp. Acestea vor adăposti locuințe, birouri și spații comerciale. Inițiatorul proiectului este Metalprocess, iar proiectant Enviso. Proiectul este în faza de avizare la Primăria Capitalei.

Istoria Zonei industriale Obor

În 1904, CFR a înființat Gara Obor pentru a prelua o parte din traficul de călători de la Gara de Nord, dar și traficul de mărfuri pentru fabricile din zonă. Așa a început dezvoltarea zonei.

”Zona a fost destul de diversificată din punct de vedere economic, având activități de prelucrare a metalelor, textile, pielărie și produse chimice. La începutul secolului, după construirea gării, pe lângă grădini de zarzavat, existau trei fabrici de cărămidă și Moara Popovici. În 1923, zona deja capătă un caracter industrial mai pronunțat. Pe lângă transformarea morii respective în Moara Militară Obor și a celor două fabrici de carămidă în fabrici de var (Fabrica de var Vasilescu si Depozitele Fabricii de var Bibescu), pe harta Bucureştiului apar Fabrica D. Voina (fosta E Chiriack si fii, devenită după naţionalizare Intreprinderea de Mecanică Fină, iar după privatizare Romtatay), Fabrica de Produse Chimice Fenolit, iar mai spre marginea oraşului, de lângă Şoseaua Pantelimon, Fabrica Silva (din 1928, Liriman şi Fiii), Fabrica de Țesătorie pe Șoseaua Iancului (redenumită în anii ’20 Societatea Română pentru Industria de Bumbac) Magazinele generale şi Antrepozitele Obor, precum şi Fabrica de Săpun Stella. Spre capătul zonei Obor, la intersecția Șoselei Pantelimon cu Șoseaua Iancului apare pe planul din 1928 încă o fabrică, Neptum, care producea împletituri de sârmă. Din același plan reiese că în partea de nord a căii ferate, în anii 30 s-a intensificat activitatea industrială, înființându-se fabrici precum Corina, Moara cerealiștilor, Oțetul național și Hermes, SICIO, Atelierele Mecanice FCS”, scrie Liviu Chelcea despre istoria zonei în ”Bucureștiul postindustrial”.

În perioada comunistă, după naționalizare, fabricile și-au schimbat numele și o parte din activitate.

”Știm, de exemplu, că intreprinderea socialistă Metaloglobus s-a numit, la înființare, Uzinele Metalurgice și Chimice Române Solex, care au înglobat Magazinele generale și Antrepozitele Obor. La început prelucra zinc din care se producea alb de zinc. Fabrica SPIC, societate anonimă pentru industria chimică, a fost înființată în 1921 pentru producerea de carton asfaltat, asfalt, săpun și produse chimice. Pe planul industrial din 1928, ea apare la categoria rafinării, localizată pe strada Ziduri între Vii, lângă zona unde a fost de curând Sintofarm. Depozitele de var Vasilescu par să se fi transformat, în anii 20, în Fabrica Frații Wurm Si SPIC/Fenolit (Fabrica de medicamente după naționalizare). (…) Lângă Piața Obor, unde erau amplasate Moara Militară Obor, Turnătoria Voina, Lack, Blau&Co. și Depozitul Central de Subzistență al Armatei, au apărut Fabrica de Pompe Aversa și Mecanică Fină. Fabrica de Țesătorie Colentina a fost botezată după naționalizare Suveica. În 1947, prin comasarea Electrolux cu o fabrică apărută în 1947, a luat ființă Intreprinderea Electroaparataj, care, la începutul anilor 1970, avea aproximativ 5.000 de salariați”, mai scrie Liviu Chelcea în cartea sa.

În anii 1990-2000 a urmat privatizarea fabrizilor și încet-încet închiderea lor. După anii 2000, terenul lor a început să fie valorificat de dezvoltatorii imobiliari.

Un exemplu este cartierul rezidențial Doamna Ghica Plaza (pe strada Paharnicul Turturea nr. 18 bis) construit înainte de criza din 2008, pe terenul fostei fabrici Romfelt. Complexul rezidențial este compus din 4 blocuri de 4 etaje, 4 blocuri de 16 etaje, 1 bloc de 24 etaje. Tot înainte de criză a fost construit și ansamblul rezidențial Rose Garden, pe Șoseaua Colentina, pe terenul fostei fabrici Suveica. Acesta cuprinde 11 cladiri cu nouă sau 11 etaje.