Alegeri SUA 2020. De ce se teme Donald Trump de votul prin corespondență? Câteva detalii de la un expert american despre tipul de vot care ar putea schimba balanța alegerilor
Câștigătorul alegerilor prezidențiale din SUA mai mult ca sigur nu va fi cunoscut în seara de după închiderea urnelor așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori până acum. Asta pentru că o mare parte din voturi în acest an vin prin corespondență, iar experții se așteaptă ca voturile de la distanță în acest an ar putea fi chiar și jumătate din total. Față de această modalitate de vot, președintele Donald Trump s-a poziționat foarte vehement împotrivă și a acuzat fraude încă dinaintea perioadei de alegeri. Un profesor american în științe politice dintr-un stat puternic republican face radiografia sistemului de vot prin corespondență.
Michael Barber, doctor și profesor în Științe Politice la Brigham Young University din Utah, un stat puternic republican, a explicat, într-o discuție cu mai mulți jurnaliști europeni printre care și reporterul HotNews.ro, cum că în ultimele două decenii a crescut trendul de a oferi alegătorilor americani metode alternative de a vota, „fie că discutăm de vot prin corespondență, fie vot timpuriu în persoană”.
„Pandemia din 2020 a reprezentat un catalizator pentru a implementa astfel de metode de vot mai peste tot în speranța de a face procesul electoral cât mai sigur din punct de vedere sanitar”, a spus Barber.
Cele mai „drastice” măsuri în acest sens au fost luate în câteva state care au decis să ofere din oficiu posibilitatea votului prin corespondență la practic toată populația cu drept de vot.
Mai exact, autoritățile din nouă state și din Washington D.C., având în vedere că organizarea alegerilor ține strict de nivel statal, au decis să trimită prin poștă buletinele de vot tuturor cetățenilor cu drept de vot, fără a fi nevoie de solicitări în prealabil de la aceștia.
În total, potrivit datelor prezentate de profesorul doctor Michael Barber, circa 51 de milioane de votanți sunt direct vizați de aceste buletine de vot trimise în plic automat de către autorități.
În alte 11 state, alegătorii primesc automat cererile de completat pentru autorități pentru a putea primi în plic buletinul de vot pe care să-l trimită prin poștă sau pe care să-l depună în locuri speciale, în total circa 49 de milioane de votanți.
FOTO (click pentru mărire): 84% dintre americani au opțiunea de a vota prin corespondență. Cum se împarte accesul la votul prin poștă pe state / Sursă în foto via prof. dr. Miachael Barber
–
În rest, alți circa 99 de milioane de votanți au posibilitatea de a vota prin corespondență în diverse circumstanțe și dacă solicită ei, în avans, această modalitate.
„Aceste state au permis oamenilor să se folosească de pandemia de coronavirus ca un motiv întemeiat pentru a putea solicita votul prin corespondență. În aceste state aveai nevoie de un motiv pentru a vota prin absență și au pus COVID-19 pe lista motivelor legitime”, spune profesorul american.
În cinci state, însă, aproximativ de 34 de milioane de votanți nu pot vota prin corespondență decât dacă au un motiv întemeiat.
„Aceste state practic au spus ‘Nu vom face nici o modificare. Ai nevoie de o scuză, iar coronavirusul nu e un motiv întemeiat’.”, spune profesorul Barber.
„Trump s-a poziționat incredibil de puternic împotriva votului prin corespondență. De ce? Nu cred că știe cineva de ce”
Profesorul doctor în Științe Politice a prezentat apoi o selecție de reacții ale lui Donald Trump pe Twitter despre votul prin corespondență care au ajuns ca pe tot parcursul anului să pună sub lupă sistemul de vot prin corespondență.
„Președintele s-a poziționat incredibil de puternic împotriva votului prin corespondență. De ce? E o întrebare bună. Nu știu de ce, nu cred că știe cineva de ce. Nu e ca și cum istoric această măsură a favorizat un partid sau celălalt. Au fost state republicane ce l-au folosit, au fost state democrate ce l-au folosit, iar acum în contextul acestei pandemii părea că acest mod de vot va fi soluția cea mai simplă”, s-a arătat de părere profesorul din Utah.
Foto (click pentru mărire): Reacțiile vehemente ale lui Donald Trump pe Twitter împotriva votului prin corespondență / Selecție de capturi realizată de prof. dr. Michael Barber
–
Profesorul american susține că, cel puțin la nivel teoretic, soluția votului prin corespondență ar trebui să fie pe placul ambelor partide.
„Pandemia afectează lumea în vârstă mai puternic decât pe cei tineri, iar cei vârstnici tind să voteze mai mult pentru republicani. În același timp, votanții mai tineri tind să voteze mai puțin decât cei vârstnici, dar un sistem de vot prin corespondență tinde să sporească prezența în rândul tinerilor. În acest fel ar fi și pe placul democraților”, spune Barber.
Cu toate acestea, subiectul a devenit unul foarte polarizat, președintele Trump acuzând cum că votul prin corespondență va fi fraudat. Profesorul Barber susține însă că reacțiile lui Trump nu au căzut bine chiar și în rândul partidului său.
„În statul Utah a fost folosit votul prin corespondență de mai mulți ani, iar oficialii aleși sunt într-o majoritate covârșitoare republicani. Acum ai un președinte republican care critică o măsură pe care un stat republican a adoptat-o și pe care o folosește de ceva vreme. Asta a dus la neînțelegeri în interiorul partidului”, spune profesorul de la Brigham Young University.
„E o proporție egală între democrații care vor să voteze fizic, în persoană, și cei care vor să voteze prin corespondență”
Ce efect a avut poziția președintelui Trump împotriva votului prin corespondență?
„După cum îți poți imagina, când președintele care este liderul unuia dintre cele două mari partide iese așa de vehement împotriva măsurii, opinia publică va fi influențată. Republicanii au devenit și ei mai împotriva votului prin corespondență, în timp ce Democrații au susținut mai puternic această măsură”, spune Barber.
Profesorul american a prezentat și o serie de date din sondaje recente care arată cum se poziționează votanții celor două partide, dar și cei independenți sau indeciși față de măsura votului prin corespondență.
„Vedem că aproape 70% dintre republicani intenționează să voteze fizic, în persoană, chiar și în condițiile de pandemie. Mai puțini democrați, aproape 40% spun că intenționează să voteze fizic în secțiile de votare. Prin corespondență intenționează să voteze doar vro 20% dintre republicani, în timp ce democrații ar fi cam 40%. E o proporție egală între democrații care vor să voteze fizic, în persoană și cei care vor să voteze prin corespondență”, explică profesorul Barber.
FOTO (click pentru mărire): Intenția de vot și preferința de vot la americani în 2020 / Sursă în foto via prof. dr. Michael Barber
–
Acesta explică însă că există totuși o diferență între intenția oamenilor și preferințele legate de modalitatea de vot.
„Vedem că aproape 70% dintre republicani preferă să voteze în persoană, la secții, în timp ce doar 30% dintre democrați ar prefera această modalitate. Peste 60% dintre democrați ar prefera să voteze prin corespondență, în timp ce doar sub 30% dintre republicani ar prefera să voteze prin poștă.”, spune Barber.
„O întrebare care trebuie să ne-o punem despre votul prin corespondență este dacă există vreo credibilitate în ceea ce acuză președintele Trump, că beneficiarul este partidul democrat și că este o tentativă a democraților de a impune o măsură care să-i favorizeze pe ei”, spune profesorul american.
Potrivit acestuia, din cercetările pe care le-a efectuat împreună cu unii colegi pe marginea unor alte tururi de scrutin la nivel de stat din 1994 și până în 2018, votul prin corespondență nu a oferit nici un avantaj semnificativ pentru nici unul dintre partide.
În schimb, politica votului prin corespondență a dus la creșterea prezenței între 2 și 5 puncte procentuale în medie acolo unde a fost implementată.
„Problema mai mare, aș sugera eu, este legată de rata de respingere a buletinelor de vot”
Cât privește acuzația lui Trump că prin votul prin corespondență procesul electoral va fi fraudat masiv, profesorul Michael Barber spune că, privind la toate celelalte alegeri analizate până acum, acest lucru nu a fost constatat ca ceva sistematic în niciunul din statele unde măsura s-a aplicat și până acum.
„Problema mai mare, aș sugera eu, este legată de rata de respingere a buletinelor de vot. Unul din dezavantajele votului prin corespondență – tu pui în plic buletinul, ajunge la biroul electoral și apoi există posibilitatea ca ceva să nu fie în regulă cu buletinul tău. Poate nu ai semnat buletinul sau poate, din greșeală, ai completat ceva greșit, ai votat pentru doi candidați din aceeași cursă electorală sau poate nu ai completat suficient de evident, lucruri de genul acesta care pot duce la respingerea buletinului de vot”, explică profesorul american.
FOTO (click pentru mărire): Rata de anulare a voturilor prin corespondență în 2016 și motivele invocate / Sursă în foto via prof. dr. Michael Barber
–
Potrivit acestuia, în cazul votării în persoană, de multe ori astfel de greșeli sunt evitate sau corectate, pe când în cazul votului prin corespondență există cazuri în care buletinele de vot sunt astfel anulate.
Barber a dat exemplul situației din 2016, când în unele state până la 5% din totalul voturilor au fost anulate, precum și motivele cele mai des invocate.
„E o cifră îngrijorătoare dacă 5% din electorat își pierde votul acordat din motive tehnice”, spune profesorul Barber care arată că aproape 50% din voturile prin corespondență anulate au fost fie din cauza unei semnături ce nu se potrivea, fie din cauza lipsei cu totul a oricărei semnături pe buletinul transmis.
Cu toate acestea, profesorul doctor în științe politice spune că alegerile din 2020 pot fi însă diferite față de cercetările sale de până acum, mai ales prin prisma pandemiei. „Studiile noastre se opresc în 2018. Numai pandemia aduce cu sine o marjă mare de incertitudini legate de acest mod de vot prin corespondență”, spune Barber.
Multă incertitudine în procesul de vot înainte de alegeri
Profesorul american atrage atenția că, deși sunt mai puțin de două săptămâni până la data alegerilor, în multe state și în multe instanțe încă se duc bătălii legale legate nu doar de situația voturilor prin corespondență, ci și pe chestiuni procedurale privind votul în secțiile de votare.
„Sunt discuții în justiție pe multe elemente de detaliu. De exemplu, când e un buletin de vot valid în funcție de când e recepționat. Trebuie să fie recepționat înainte de alegeri sau e nevoie doar să fie timbrat, trimis prin poștă înainte de ziua alegerii, chiar dacă el ajunge după data alegerilor? Aceste lucruri sunt chiar și acum contestate în justiție deși mai sunt doar două săptămâni până la alegeri. Aceste lucruri creează multă incertitudine”, spune profesorul Barber.
FOTO (click pentru mărire): Discuții în justiție referitoare la procesul de vot ce încă au loc…/ Sursă: prof. dr. Michael Barber
–
Potrivit profesorului american, disputele în justiție și contestațiile de după alegeri vor fi puternic influențate de rezultatul inițial al alegerilor, dacă va fi o victorie detașată pentru oricare dintre candidați sau nu.
„Dacă Biden câștigă în mod categoric, atunci cred că vor fi mult mai puține contestații decât dacă ar fi o cursă strânsă”
„Cred că factorul cel mai important este cât de mare e marja învingătorului. Dacă Joe Biden câștigă în mod categoric și fără îndoială, atunci cred că vor fi mult mai puține contestații decât dacă ar fi o cursă strânsă, eventual care ar depinde de un stat. Într-un asemenea caz vom vedea o reeditare, sau chiar o situație și mai de amploare, decât am văzut în 2000 la alegerile din Florida dintre George W. Bush și Al Gore”, susține Barber.
„Cu siguranță că după alegeri mulți din zona academică vor studia situația ratelor de anulare a voturilor prin corespondență. Dacă aceste state care au aplicat metoda votului prin corespondență anulează nenecesar 4-5 sau chiar 10% dintre votanți din cauza unor probleme cu buletinul de vot. Probabil ulterior unele state își vor schimba politicile pentru a evita astfel de situații”, mai spune Barber.
Foto: Prof. dr. Michael Barber, Brigham Young University, Utah
–
Alegerile pentru președinția Statelor Unite care vor avea loc în 3 noiembrie vor fi mult diferite față de scrutinele din anii anteriori, iar câștigătorul alegerilor mai mult ca sigur nu va fi cunoscut în seara de după închiderea urnelor așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori până acum.
De ce? Experții se așteaptă la o prezența mai ridicată față de acum patru ani, însă voturile de la distanță în acest an ar putea fi chiar și jumătate din total, iar numărarea lor ar putea dura considerabil mai mult.
Cu peste o săptămână înainte de data alegerilor, nu mai puțin de peste 50 de milioane de alegători au votat deja în scrutinul prezidențial, mai mult decât s-a înregistrat în total prin corespondență la alegerile din 2016.
Nivelul ridicat al prezenței l-a determinat pe profesorul Michael McDonald, de la Universitatea din Florida, cel care conduce US Elections Project, să estimeze o prezență finală la vot de 65%. Ar fi cea mai mare prezență la urne din 1908 încoace.
„Anul ăsta ne așteptăm la probabil cea mai mare prezență din memoria recentă”, declara și Thomas Neale, specialist în tematica guvernului american și expert în alegeri la Serviciul de Cercetări al Congresului SUA din cadrul Bibliotecii Congresului într-o discuție cu jurnaliști din România în urmă cu două săptămâni.
„Avem circa 255 milioane de americani care au drept de vot. Sunt semne că va fi o prezență mare. În 2016 au fost circa 138 de milioane de votanți, acum am putea vedea chiar și 145-150 de milioane de persoane la vot”, este de părere Neale.
„Anul acesta anticipăm că s-ar putea să avem până la 80 de milioane de voturi prin poștă, aproape jumătate din totalul voturilor ce vor fi acordate”, mai declară expertul în alegeri la Serviciul de Cercetări al Congresului SUA.
Foto: Predicția YouGov.com pentru alegerile SUA 2020 la mijlocul lunii octombrie
–
Un alt expert american în alegeri, Jake Grumbach, profesor asistent în Științe Politice la Universitatea din Washington, într-o discuție cu mai mulți jurnaliști europeni printre care și reporterul HotNews.ro, declara în urmă cu două săptămâni că „nimeni nu ar trebui să se aștepte ca voturile să fie numărate în seara alegerilor”.
„În mod normal vedem la finalul zilei de scrutin rezultatele, dar acum probabil va dura chiar și săptămâni”, a mai spus profesorul în științe politice de la Universitatea din Washington.
Acesta detaliază că voturile din secțiile de votare vor fi numărate primele, dar, atâta timp cât nu va exista o diferență uriașă între candidați, de tipul 85% la 15%, atunci nu vom ști imediat cine este învingătorul.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro