DOCUMENT Ana Birchall o acuză pe Lia Savonea de "imixtiune gravă şi inacceptabilă" în activitatea Guvernului

Ana Birchall acuză o imixtiune gravă şi inacceptabilă în activitatea Guvernului prin încercarea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii de a-și aroga un veritabil drept de veto cu privire la acţiunile externe ale ministrului Justiţiei. Birchall i-a trimis Liei Savonea o scrisoare în care vorbește despre o interferare a CSM în activitatea Ministerului Justiţiei și despre încălcarea principiului separației puterilor în stat.

Șefa CSM, Lia Savonea, i-a cerut ministrului Justiției, Ana Birchall, în ședința din 17 septembrie a Consiliului, să spună dacă a semnat o foaie de parcurs privind statul de drept cu procurorul general al SUA, William Barr. Birchall a precizat atunci că va răspunde în scris și a acuzat că această solicitare a fost introdusă pe ordinea de zi suplimentară a ședinței, fără ca ea să fie anunțată în prealabil. Savonea a fost susținută în demersul său de judecătoarea Gabriela Baltag și de Victor Alistar.

Ministrul Ana Birchall i-a răspuns Liei Savonea printr-o scrisoarea trimisă miercuri acesteia și tuturor membrilor CSM, în care spune că preşedintele CSM nu i-a transmis nici până acum o solicitare în scris, cu atât mai mult cu cât a existat și o discuţie în acest sens în plenul CSM. Birchall spune că, în aceste condiții, se induce ideea că se dorea o cenzură și o interferare a CSM în activitatea Ministerului Justiţiei din punct de vedere al atribuţiilor externe sau al uzanțelor externe.

În documentul obținut de HotNews.ro, Birchall mai spune că „încercarea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii de a-și aroga un veritabil drept de veto cu privire la acţiunile externe ale ministrului justiţiei este o imixtiune gravă şi inacceptabilă în activitatea puterii executive”. Ea afirmă că este de neînțeles atitudinea acestor membri CSM, cu atât mai mult cu cât aceștia pun în discuţie relaţia cu unul dintre partenerii strategici ai României și o propunere vizând consolidarea statului de drept.

Ana Birchall îi „invită” pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii „să își desfășoare activitatea în limitele misiunii esenţiale pe care acest for o are în arhitectura constituţională a României” și speră „că astfel de conduite nu vor fi perpetuate sau tolerate la nivelul membrilor CSM”.

Redăm mai jos conținutul scrisorii trimise CSM de către ministrul Justiției:

• „În ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 17 septembrie 2019, după suplimentarea ordinii de zi, la punctul 36, sub nr. 18161/2019, a fost inclusă “Solicitarea Centrului de Resurse Juridice de exprimare din partea Consiliului Superior al Magistraturii a unui punct de vedere public cu privire la existența, conținutul, respectiv oportunitatea unei „foi de parcurs” pentru România, elaborată de ministrul justiţiei, doamna Ana Birchall, împreună cu reprezentantul unui stat străin, precum și dacă Consiliul Superior al Magistraturii a fost implicat în vreun fel în conceperea acestei „foi de parcurs”.
• S-a apreciat, astfel, că solicitarea unei organizaţii neguvernamentale privind modul în care un reprezentant al autorităţii executive înţelege să își exercite atribuţiile constituționale în materia relaţiilor externe, reprezintă o prioritate şi o urgenţă, drept pentru care ordinea de zi a şedinţei Plenului din 17 septembrie, astfel cum fusese stabilită la 13 septembrie, a fost suplimentată. Cu toate acestea, nici până în prezent, preşedintele CSM nu a dat curs cererii ministrului justiţiei de a transmite solicitarea în scris, cu atât mai mult cu cât a existat și o discuţie în acest sens în Plenul CSM. Este încă neelucidat ce s-a urmărit cu această solicitare, pentru că, dacă era urgentă, solicitarea scrisă trebuia să ajungă la Ministerul Justiţiei. Altfel, se induce ideea că se dorea o cenzură și o interferare a CSM în activitatea Ministerului Justiţiei din punctul de vedere al atribuţiilor externe sau al uzanțelor externe.
• Nu pot să nu mă întreb de ce, deși s-a suplimentat ordinea de zi a ședinței Plenului CSM din 17 septembrie, nu am primit nici până astăzi solicitarea în scris a organizaţiei nonguvernamentale în cauză. Să înțeleg că totul a fost doar un demers menit să pună într-o poziție delicată Ministerul Justiţiei și ministrul justiției, că CSM dorește să se implice în organizarea vizitelor ministrului, excedând competenţelor legale?
• Deși nu am avut la dispoziţie solicitarea scrisă a Centrului de Resurse Juridice, în respectiva ședință am răspuns preliminar preocupărilor exprimate de unii membri ai Consiliului faţă de unele elemente ale cooperării Ministerului Justiţiei cu Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii.
• Așa cum am declarat, la nivelul Ministerului Justiţiei nu există niciun document de tip „to do list” sau „foaie de parcurs” convenit cu parteneri externi.
• Colaborarea cu Departamentul de Justiţie al SUA este una legală și instituțională, ţinând seama și de faptul că, în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii lupta împotriva corupției și a criminalităţii organizate, inclusiv cooperarea judiciară internaţională împotriva componentei transnaţionale a acestor fenomene infracţionale, ocupă un loc central. De altfel, eficiența combaterii corupţiei și a criminalităţii organizate are impact nemijlocit atât asupra mediului economic, cât și în ceea ce privește siguranța cetățeanului.
• În calitate de Viceprim-ministru pentru implementarea Parteneriatelor Strategice ale României am promovat cu fiecare ocazie dezvoltarea, aprofundarea și consolidarea parteneriatului cu SUA, fiind, din punctul meu de vedere, unul din cele mai importante parteneriate strategice pe care le are România, pilonul fundamental al politicii externe a României. Aceleași demersuri le întreprind și în calitate de ministru al Justiţiei, cu atât mai mult cu cât democraţia, drepturile omului, statul de drept și buna guvernare sunt parte importantă a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, având printre obiective întărirea capacităţii instituţiilor românești de aplicare a legii în combaterea corupţiei, contrabandei, traficului de droguri și de substanțe psihotrope, infracționalităţii cibernetice, traficului ilegal de persoane, spălării de bani și falsificării de monedă, bunuri, cărţi de credit și înscrisuri.
• De asemenea, în cadrul acțiunilor externe ale Ministerului Justiției, colaborarea cu Statele Unite ale Americii este una deosebit de bună, atât în contextul cooperării judiciare internaţionale, îndeosebi în lupta împotriva formelor grave ale criminalităţii, cât și cu privire la alte aspecte de interes comun, între care întărirea statului de drept și a independenţei justiției ocupă un rol central.
• În ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală între România și SUA, numai în cauzele de competența Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în primele 9 luni ale anului 2019 au fost înregistrate până în prezent 18 cereri de comisie rogatorie în care România este stat solicitant și 11 cereri în care România este stat solicitat, în cauze privind infracțiuni grave precum criminalitate informatică, trafic de persoane, trafic de droguri, pornografie infantilă. Cazuistica în domeniu în relația bilaterală este, desigur, mult mai bogată, cuprinzând și cereri de comisie rogatorie ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie și ale altor unități de parchet și instanțe, precum și cereri de extrădare.
• În acest context, Procurorul General al SUA mi-a adresat invitaţia de a efectua, în perioada următoare, o vizită de lucru în SUA, în cadrul căreia vor fi abordate subiecte de interes în domeniul justiţiei, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și cooperarea judiciară în materie penală.
• În realizarea atribuţiilor legale ale Ministerului Justiţiei, inclusiv cele privind asigurarea înfăptuirii justiţiei ca serviciu public și apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăţilor cetățenești, ministrul justiției exercită și rolul de reprezentare a Guvernului României și, după caz, a României în plan extern, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în relaţiile cu statele terțe. Astfel, potrivit articolului 102 alin. (1) din Constituţia României, Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a ţării.
• Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţia României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Natura acestei competențe constituționale a fost analizată în mod constant în jurisprudența Curţii Constituţionale a României, stabilindu-se că CSM exercită atribuţii referitoare la apărarea judecătorilor și a procurorilor împotriva unor acțiuni de natură a le afecta independența sau imparţialitatea, referitoare la cariera magistratului (respectiv admiterea în magistratură, evaluarea, formarea profesională, promovarea, răspunderea disciplinară, incompatibilităţile și interdicțiile incidente în cazul magistraților), precum și cu privire la organizarea și funcționarea instanţelor și parchetelor. De asemenea, CSM emite, la solicitarea legiuitorului primar sau delegat, un aviz consultativ cu privire la actele normative ce vizează activitatea autorității judecătorești.
• Deși este de domeniul evidenţei că în competențele constituționale și legale ale CSM nu intră și supervizarea modului în care reprezentanţii autorității executive înțeleg să își îndeplinească rolul constituțional, inclusiv în asigurarea funcţiei de reprezentare externă, în ședința sus-menţionată ministrul justiției a răspuns preliminar și a solicitat să i se transmită în scris solicitarea Centrului de Resurse Juridice, pentru a răspunde instituţional.
• Extinderea arbitrară a competenţelor CSM încălcă principiul separaţiei și echilibrului puterilor în stat, definit de art. 1 alin. (4) din Constituţia României, precum și principiul cooperării loiale între autorităţile statului.
• Relevante în acest sens sunt Deciziile nr. 3 din 12 ianuarie 2014 și nr. 63 din 8 februarie 2017 ale Curţii Constituţionale a României.
• Rolul Ministerului Justiției nu este doar acela de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, așa cum eronat lăsa să se creadă un membru al CSM reprezentant al societăţii civile, ci acoperă toate aspectele ce ţin de justiţie ca serviciu public. Ministrul justiției își exercită aceste atribuţii potrivit prevederilor Constituţiei și legislației în vigoare, respectând pe deplin principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
• Cu titlu de exemplu, menționez că ministrul justiţiei reprezintă România în formațiunea Justiție și Afaceri Interne (secțiunea Justiţie) a Consiliului Uniunii Europene, semnează tratate în domeniul justiției, la nivel de stat, guvernamental sau departamental, după caz, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 590/2003 privind tratatele, reprezintă Guvernul României sau România în cadrul unor reuniuni organizate sub egida unor organizaţii internaţionale și, desigur, dezvoltă relaţii în domeniul justiţiei cu instituţii omoloage din state terțe. Desigur, în exercitarea acestor atribuţii legale, atunci când se impune, ministrul justiției respectă mandatele acordate potrivit legii.
• În orice stat democratic, inclusiv în state europene în care funcţionează consilii judiciare similare Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentarea justiţiei ca serviciu public în relațiile externe este un atribut al ministrului justiţiei, consiliile judiciare întreținând relaţii externe doar cu instituţiile omoloage și prin participarea în diferite structuri internaţionale sau europene, în limitele atribuţiilor acestor consilii.
• Încercarea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii de a-și aroga un veritabil drept de veto cu privire la acţiunile externe ale ministrului justiţiei este o imixtiune gravă şi inacceptabilă în activitatea puterii executive. Atitudinea acelor membri este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât aceștia pun în discuţie relaţia cu unul dintre partenerii strategici ai României și o propunere vizând consolidarea statului de drept.
• Ulterior şedinţei menţionate a Plenului CSM, un judecător membru al CSM a exprimat o serie de poziții publice, într-un limbaj şi de o manieră cel puţin discutabile din perspectiva compatibilităţii cu deontologia profesiei de magistrat şi cu obligația de rezervă ce incumbă oricărui judecător sau procuror și care presupune, inter alia, şi abţinerea de la orice acţiune care ar avea drept efect subrogarea în atribuţiile altei autorități publice (Decizia CCR nr. 63 din 8 februarie 2017, paragraful 111). Astfel precum a statuat CCR în Decizia citată, obligația de rezervă este o sinteză a principiilor generale ale deontologiei profesiei, respectiv, independență, imparţialitate, integritate.
• Folosesc acest prilej să îi invit pe toţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii să își desfășoare activitatea în limitele misiunii esenţiale pe care acest for o are în arhitectura constituţională a României. De asemenea, îmi exprim speranţa că astfel de conduite nu vor fi perpetuate sau tolerate la nivelul membrilor CSM.
• În ceea ce mă priveşte, atât ca membru al Guvernului, cât şi în calitatea mea de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, vă asigur că aveţi în mine un partener onest și profesionist, în interesul unei justiții în serviciul cetățenilor, asigurând domnia legii.
• Vă rog să aduceţi la cunoștința tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și să înscrieţi pe ordinea de zi a proximei ședințe a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prezenta scrisoare”.