VIDEO Mai bine de 6 ani de la tragedia din Colectiv și niciun vinovat. Portretele victimelor, expuse la Senat

Portretele celor 65 de victime ale incendiului din Colectiv au fost expuse marți la Senat, președintele acestui for, Anca Dragu, spunând că gestul are ca scop și să aducă în lumina publică faptul că această tragedie nu şi-a găsit dreptatea nici după 6 ani. Sâmbătă s-au împlinit șase ani de la tragedia care a marcat România. 65 de tineri care erau în club la concertul trupei Goodbye to Gravity au murit. Alți peste 150 au fost răniți, iar unii dintre ei au rămas mutilați pe viață și bat și acum drumul spitalelor. La 6 ani de atunci, nu există niciun vinovat.

• ”Colectiv a fost o tragedie care a lăsat urme adânci în societatea românească. Am decis să expun portretele celor 65 de victime la Senat pentru a omagia memoria lor şi pentru a aduce în lumina publică faptul că această tragedie nu şi-a găsit dreptatea nici după 6 ani.
• Parlamentari, personal tehnic sau vizitatori, vor putea vedea portretele celor răpuşi de un sistem îngenuncheat de corupţie”, a scris preşedintele Senatului, Anca Dragu, pe Facebook.

Aproape 2 ani de la primele condamnări

În decembrie 2019, la patru ani de la tragedie, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv:

• Cristian Popescu-Piedone – fost primar al Sectorului 4 și actual primar al Sectorului 5: 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Clubul Colectiv
• George Alin Anastasescu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă
• Costin Mincu – patron Colectiv: 11 ani si 8 luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă
• Paul-Cătălin Gancea – patron Colectiv: 11 ani si 8 luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă
• Antonina Radu – pompier ISU: 9 ani si 2 luni de închisoare cu executare
• George-Petrică Matei – pompier ISU: 9 ani si 2 luni de închisoare cu executare
• Aurelia Iofciu – angajată a Primăriei Sector 4: 8 ani de închisoare cu executare
• Luminiţa Larisa Ganea – consilier superior la Primăria Sector 4: 7 ani de închisoare cu executare
• Sandra Ramona Moţoc- referent superior la Primăria Sector 4: 3 ani de închisoare cu suspendare
• Daniela Ioana Niță – patron firmă de artificii: 12 ani si 8 luni de închisoare cu executare (a fost găsită moartă, în august 2021)
• Cristian Mihai Niţă – patron firmă de artificii: 3 ani si 6 luni de închisoare cu executare
• Zaharia Viorel – pirotehnist: 9 ani si 8 luni de închisoare cu executare
• Moise Marian – pirotehnist: 10 ani de închisoare cu executare
• Clubul Colectiv SRL: 470 zile amendă, cu o sumă corespunzatoare de 5.000 lei pentru ziua de amendă, și confiscarea sumei de 62.298 lei
• Golden Ideas Fireworks Artists SRL: 470 zile amendă, cu o suma corespunzătoare de 5.000 lei pentru ziua de amendă
• SC Noran Prompt Serv SRL: confiscarea sumei de 147.133 lei

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi cu ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro victimelor incendiului.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată de către persoanele condamnate, dar şi de către procurori, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel București.

„An de an ne-am pus nădejdea în justiție”

Au trecut aproape doi ani de la aceste condamnări și încă nu există o decizie definitivă a instanței, după ce procesul a fost amânat de nenumărate ori și s-a blocat în proceduri.

Procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie, însă completul de judecată a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cazul a ajuns şi în atenţia CSM, iar Secţia pentru judecători a Consiliului a solicitat revocarea procurorului de şedinţă Melinda Diaconescu, însă şeful DNA, Crin Bologa, a refuzat. Cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulttimul termen al procesului a fost în 20 octombrie, iar Curtea de Apel Bucureşti a publicat, pe portalul instanțelor, variantele de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru Cristian Popescu Piedone şi pentru ceilalţi funcţionari condamnați în prima instanță. În total, sunt 29 de variante de schimbare a încadrării juridice.

Peste 40 de supraviețuitori și rude ale tinerilor care și-au pierdut viața în incendiul din Colectiv atrăgeau atenția în luna aprilie a acestui an, când s-a pus problema schimbării încadrării juridice a infracțiunilor inculpaților, că astfel aceștia s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporționate față de gravitatea faptelor comise și a consecințelor lor.

• „Pentru reprezentanții sistemului judiciar dosarul Colectiv este nimic mai mult decât un caz complicat, cu înrâuriri incomode, a cărui componență politică jenează și influențează deopotrivă. Pentru noi, însă, este tragedia care ne-a distrus viețile, oroarea care ne-a răpit persoanele iubite de lângă noi și supliciul care ne-a mutilat trupurile și sufletele dincolo de recunoaștere, transformându-ne în veșnici pacienți. Pentru părinți, este groaza indescriptibilă care i-a făcut orfani de copii și i-a aruncat într-un doliu perpetuu, imposibil de depășit.
• An de an, ne-am pus nădejdea în Justiție, sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia să izbutim să obținem măcar un crâmpei de alinare. O rezolvare cinstită a cazului, ne-am spus în toată această vreme, ne-ar reda încrederea în România și ar face ca moartea celor dragi să reprezinte mai mult decât 65 de răni nevindecate, arse pe trupul înțesat de tragedii al acestei țări.

Ne-am agățat, unii cu disperare, de speranța că dreptatea va triumfa și astfel ne va elibera de o parte din suferința, disperarea și ura pe care le simțim, ajutându-ne să aruncăm, în sfârșit, un pic de țărână peste mormintele celor pierduți și să ne continuăm, atât cât este omenește posibil, viețile”, arătau cei peste 40 de supraviețuitori și rude ale victimelor într-o scrisoare „adresată românilor, sistemului judiciar și presei”.

Un dosar care zace de 5 ani la Parchetul General

În noiembrie 2016, Parchetul General a deschis un dosar penal după ce părinţii victimelor au depus o plângere penală în care mai mulţi oficiali guvernamentali şi din sistemul de sănătate erau acuzaţi în legătură cu modul în care au intervenit autorităţile după producerea incendiului din Colectiv.

Mai exact, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, și Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății, sunt acuzați că au întârziat transferul răniților din Colectiv în afara țării și au susținut că „avem de toate” pentru a-i trata, chiar dacă România nu avea condiții pentru a îngriji astfel de pacienți. Multora dintre ei, întârzierea transferului în afara țării le-a fost fatală.

• „Chiar mai devreme m-a sunat doamna ministru din Moldova, însă i-am comunicat că chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment.
• Medicii noștri pot gestiona situația. Din Franța și din Germania, deci am primit din foarte multe părți astfel de solicitări (…) momentan noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații.
• Nu este nicio diferență între medicii care au venit și medicii de aici”, declara Nicolae Bănicioiu la momentul tragediei din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv.

Din acest dosar a fost disjuns un altul, la o zi după ce jurnaliștii de la Libertatea au publicat un filmuleț de aproape 21 de minute, care ar fi fost furnizat de un ofițer de pompieri și surprindea primele momente ale intervenției autorităților în 30 octombrie 2015, seara tragediei din Colectiv. Imaginile arată modul haotic în care intervin primii pompieri ajunși la fața locului, care sunt depășiți de situație, civili care cară victime, răniți duși la ambulanțe cu ajutorul unor paleți din lemn. Imaginile au fost ținute ascunse de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

În luna ianuarie a acestui an, acest dosar, care vizează modul în care au intervenit pompierii bucureşteni la incendiul din Clubul Colectiv, a fost retrimis de către Parchetul Militar al Tribunalului Militar București la Parchetul General. Dosarul fusese declinat Parchetului Militar în octombrie 2019.

Surse judiciare declarau pentru HotNews.ro că în acest dosar au fost audiate mai multe persoane și au fost făcute expertize și s-a ajuns la concluzia că cel care a coordonat intervenția pompierilor de la ISU București-Ilfov la locul tragediei a fost ministrul de Interne de la acea vreme Gabriel Oprea, ceea ce atrage competența Parchetului General. În consecință, s-a decis declinarea acestui dosar la Secția Parchetelor Militare din Parchetul General.