Dosarul Revoluţiei: Parchetul susţine că ancheta nu este afectată de motive de nelegalitate, iar procurorii studiază de 2 ani jurisprudenţa

Parchetul General susţine că urmărirea penală în dosarul Revoluţiei nu este afectată de motive de nelegalitate, iar procurorii studiază de doi ani jurisprudenţa internaţională în materia infracţiunilor considerate crime împotriva umanităţii.

Parchetul a reacţionat, miercuri seară, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii, informează Agerpres.

În opinia Parchetului, urmărirea penală nu este afectată de motive de nelegalitate, iar dosarul a fost întors la procurori pentru „unele” nereguli în rechizitoriu.

„Încheierea din data de 10.11.2021, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia PICCJ şi a hotărât restituirea dosarului către Secţia Parchetelor Militare pentru refacerea rechizitoriului, a avut în vedere unele aspecte considerate neregularităţi ale rechizitoriului, precum înlăturarea unor probe (înscrisuri). Urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare (punerea în mişcare a acţiunii penale), nu s-a reţinut să fie afectată de motive de nelegalitate. Procurorii vor examina motivarea încheierii, precum şi probele rămase câştigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluţionării dosarului şi refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reţinute de ICCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii”, susţine Parchetul General.

Potrivit Parchetului, procurorii au continuat să studieze jurisprudenţa internaţională în materia infracţiunilor considerate crime împotriva umanităţii.

„În intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului (aprilie 2019) şi până în prezent, conducerea PICCJ şi a Secţiei Parchetelor Militare au continuat studiul jurisprudenţei internaţionale actualizate în materia infracţiunilor considerate crime împotriva umanităţii, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate şi pentru a răspunde excepţiilor analizate de către ICCJ în hotărârile sale”, explică Parchetul.

Un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă a decis ca dosarul Revoluţiei să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu, fiind excluse mai multe probe din dosar.

• Dosarul Revoluției, în care Ion Iliescu este acuzat de crime contra umanității, se întoarce la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei

Astfel, au fost excluse din materialul de urmărire penală următoarele probe:

• actele intitulate „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale;
• rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
• sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
• punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989;
• documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN;
• „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu;
• documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.

De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.

Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile.

Ion Iliescu, acuzat de crime contra umanității

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.

Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii.

Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, menţionau procurorii militari.

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţineau procurorii.

Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, precizau anchetatorii.

Citește și:

• Dosarul Revoluției: Instanța supremă exclude mai multe probe / Dosarul s-ar putea întoarce la Parchet
• Dosarul Revoluției a fost trimis în judecată. Lazăr: Îmi cer scuze pentru durata excesivă a duratei anchetei – aproape 30 de ani
• Primul termen în Dosarul Revoluției, pus pe 29 noiembrie, cu câteva săptămâni înainte de aniversarea a 30 de ani de la evenimentele din ’89
• VIDEO Primul termen în dosarul Revoluției: 600 de oameni au fost vineri la Înalta Curte, nu și Ion Iliescu
• Dosarul Revoluţiei: 30 de persoane chemate în instanță au murit de la ultimul termen al procesului
• Dosarul Revolutiei, cazul lui Costinel Mirea si plangerea sa penala la Procurorul General