„Ce culoare are Bugatti-ul tău?” Despre fascinația fraților Tate în rândul tinerilor și răspunsul la întrebarea: Cine i-a transformat în eroi?

Pentru autoritățile din România, Andrew și Tristan Tate sunt doi cetățeni britanici anchetați pentru trafic de persoane, viol, constituirea unui grup infracțional. Pentru foarte mulți tineri, din toată lumea, cei doi sunt adevărați eroi. De unde vine această fascinație și ce rol joacă mass-media? Am încercat să aflăm răspunsul urmărind grupurile de fani ai acestora și vorbind apoi cu un sociolog și un psiholog.

Frații Tate au fost reținuți la vila lor din Pipera, pe 29 decembrie, însă aceasta nu ar fi trebuit să fie chiar o surpriză, în condițiile în care exista deja un dosar pentru lipsire de libertate, deschis încă din aprilie 2022. Ieri au apărut din nou în fața presei, fiind duși la sediul DIICOT, unde au spus că „sunt persecutați pentru că sunt bogați”.

Cu toate acuzațiile grave care li se aduc, cei doi sunt în continuare văzuți în mediul online mai degrabă ca niște influenceri și formatori de opinie și mai puțin ca niște posibili infractori.

Dacă scrii „Andrew Tate” în bara de căutări de la Facebook, apar o grămadă de grupuri destinate fanilor lui. Numărul fanilor diferă, dar sunt grupuri care au și până la 18 mii de membri.

Acolo, cele mai multe postări arată cam așa „Ce culoare are Bugatti-ul tău?”, „Top G a adus prea multă pozitivitate în Islam, Matrixul nu a putut să accepte asta” sau „Nu-i cunosc, dar eu nu sunt de acord cu ce li se întâmplă. Nu sunt probe. Nu sunt”.

În grupuri sunt oameni din toate părțile lumii și, normal, unele dintre comentarii sunt făcute de români.

Comentariu lăsat de un român pe un grup de Facebook cu susținătorii lui Tate

După ce au fost arestați, publicația VICE a publicat o serie de înregistrări în care Andrew Tate îi recunoaște practic unei femei că „iubește să o violeze”.

„Sunt o persoană rea? Pentru că îmi plăcea să văd că nu-ți place. Am iubit cât de mult urai asta. M-a excitat. De ce sunt așa? De ce?”, spune Andrew Tate în înregistrările publicate de către jurnaliștii publicației americane.

Cu toate acestea, foarte multă lume încă pare să-i țină partea. Comentariile oamenilor, postările pe care le fac în grupuri, dar și protestul care a avut loc în Grecia săptămâna trecută pentru eliberarea fraților Tate, arată că cei doi au reușit să ajungă la foarte mulți oameni.

Cât de mult au toate aceste lucruri legătură cu vulnerabilitatea oamenilor sau cu „lipsa de modele masculine” în viețile tinerilor și ce rol au canalele media în promovarea acestora? HotNews.ro a vorbit cu un psiholog și un sociolog pentru a găsi răspunsul la aceste două întrebări.

„Până acum susțineați sextingul și bdsm-ul, dar acum că o face el e sensible content”

Comentariile lăsate pe Instagram și pe Facebook, la înregistrările în care Andrew Tate recunoaște că a violat-o pe tânără, au fost primite cu reticență de către fani.

Mulți dintre ei cred că este o conspirație, că înregistrarea este de fapt fabricată de către VICE sau că întreaga scenă este „fake news”.

Comentarii lăsate la o postare de Instagram de pe contul VICE

Lumea amintește de „Matrix” sau de faptul că Andrew Tate știa de dinainte că va fi prins de poliție, asta pentru că a vorbit despre acest lucru în mai multe video-uri înainte să fie luat de către poliție.

Video-ul de pe Youtube începe cu o introducere făcută de către cel care deține canalul care, la rândul său, spune că Andrew Tate „a prezis” că va fi arestat.

Nu este singura teorie care se învârte în jurul numelui lui Tate. Pe site-ul lui a postat un videoclip, în vara 2022, după ce i-a fost închis contul de TikTok, în care explică cum „Matrixul” este pe urmele lui. Acest spațiu face referire la forțele ascunse din politică, media sau organizații mari.

Ba mai mult, Tate are o întreagă teorie potrivit căreia trăim într-o simulare, care este de fapt Matrixul. Este vorba de o lume virtuală, creată ca să ne ascundă adevărul. El este cel care reușește să pășească în „lumea adevărată (the real world)”, așa cum explică pe site-ul său.

Ceea ce poate face oricine, de fapt, dacă plătește o sumă de 49.9 de dolari, care să le asigure intrarea în Hustler’s University. Acolo Tate îi învață pe cursanți cum să facă mai mulți bani, bani care în viitor le pot oferi libertatea de a scăpa de Matrix.

Mesajul lui este similar cu cel bazat pe teoriile conspirației, în care cei care le lansează creează o dihotomie clară între „noi” vs. „ei”.

Tate are un discurs bazat pe ură împotriva femeilor sau minorităților, îmbinat cu diverse speculații. În acest mod reușește să creeze un clivaj între bărbați și femei, într-un final cele din urmă fiind vinovate pentru ceea ce li se întâmplă bărbaților și devenind astfel o amenințare în fața „masculinității”.

În grupurile de pe Facebook, oamenii au început să vândă merch cu tricouri care ilustrează teoria lui Tate, iar „forțele care nu se văd (elitele din umbră)” sunt prezente în mai toate postările.

Andrew Tate a continuat să amplifice mesajul prin platforma Twitter, de unde postează constant, chiar dacă este în închisoare.

Matrixul, o constantă în mesajele pe care le transmite Tate. FOTO: Screnshot via Facebook

De asemenea, recent a publicat un mesaj pe grupurile de chat ale aplicației The Real World, disponibilă pentru cei înscriși în Hustler’s University.

Libertatea a solicitat Poliției Capitalei detalii referitoare la metoda prin care el reușește să posteze în continuare. Răspunsul pe care l-a primit este că persoanele arestate nu au acces la telefon mobil, deci este probabil că postările sunt făcute de către altcineva.

Influența lui Tate nu ajunge doar la tinerii care lasă comentarii sau care se declară fanii lui. Dorin, un tânăr din generația Z, spune că poate să înțeleagă de unde vine toată faima lor. Cu toate că nu îl urmărește și nu știe prea multe despre el, recunoaște că a fost uimit când a văzut câtă încredere avea Andrew Tate atunci când a fost preluat de către poliție. Siguranța lui i s-a părut un lucru de admirat.

„Noi transformăm acești oameni în eroi”

Tinerii sunt atrași tot mai tare de frații Tate, așa cum au explicat în mai multe rânduri presa din toată lumea. Pe lângă vâlva care s-a creat acum, unii creatori de conținut din România precum Silviu Istrate (Faiăr) sau Alex Zlăvog (Zlăvog) au atras atenția asupra discursului pe care îl propaga Tate, în online, încă de un an.

Sociologul Gelu Duminică este de părere că trebuie schimbat puțin felul în care ne raportăm la problemă. Nu are sens să ne întrebăm de ce sunt atrași oamenii de aceste personaje, ci mai degrabă să analizăm cum ajung ele să fie tratate ca niște celebrități și ce le conferă „putere”.

Tipologia infractorului simpatic este preferată de mult timp de către tineri, pentru că de multe ori acesta este prezentat fără o contextualizare.

„Din păcate noi transformăm astfel de oameni în eroi, noi le dăm aura asta de eroi. Eu m-aș uita mai puțin la ce a făcut Andrew Tate sau infractorii aceștia, ci mai degrabă m-aș uita la ce facem noi ca societate să transformăm infractorii în eroi. Pentru că problema e la noi, nu la ei”.

În momentul în care subiectul fraților Tate ajunge în prime-time sau este folosit drept un mijloc de a genera mai mult trafic pe internet, e foarte probabil ca presa să contribuie la toată această promovare a lui Tate.

Problema, continuă Gelu Duminică, este de fapt la cei care dau scena și care oferă spațiu unui tip de discurs care încalcă orice limită a demnității umane. Lipsa contextualizării, tabloidizarea întregii povești și folosirea subiectului drept posibilitatea de clickbait contribuie și mai mult la faima „milionarului”, cum este descris de unele publicații mai întâi de toate.

„Andrew Tate scrie poezii în pușcărie. De ce este nemulțumit milionarul:…”, cam așa sună titlul unei știri ProTv de acum o zi. Aici ar trebui să se producă schimbarea, explică sociologul, la felul în care îi numim pe acești oameni:

„În loc să ni-l arate așa cum este el și să ne spună „Atenție! Acesta este un traficant de persoane sau asupra lui planează niște acuzații de trafic de persoane”, ei l-au transformat în modele. Mă uitam la toate televiziunile astea mondene care sunt în România și îi vedeai pe frații Tate aproape zilnic: ce gagică are, ce mașină are. Îl mai numesc și om de afaceri…”.

Societatea percepe ceea ce i se transmite, tocmai de aceea e nevoie de mai multă atenție atunci când instituții media sau influenceri vorbesc despre personaje controversate. Avem exemple din trecut precum Gigi Becali sau Elena Udrea, pe care lumea a ajuns să îi simpatizeze tocmai pentru că au fost, o perioadă lungă de timp, subiectul principal al multor publicații din țară.

„Tate se folosește de un măr stricat ca să demonstreze că toate merele sunt stricate. Noi numim asta eroare de generalizare”

Criza identitară a bărbaților și lipsa unor modele parentale bine definite pot să crească popularitatea unui personaj precum Andrew Tate, explică psihologul Ștefan Feldmann.

Tate vinde iluzia de „easy money” (bani făcuți ușor), care pot părea soluția pentru mulți oameni. La fel ca Gelu Duminică, psihologul consideră că o mare parte din vină există și la noi pentru că nu vorbim destul de des de valorile noastre și importanța lor. Însă, foarte mult din „carisma” lui Tate stă în felul în care împachetează informația:

„Se bazează pe informație reală, după care bagă câte o frază puternică, dar antisocială. Combină adevărul cu minciuna”, continuă Ștefan Feldmann. În video-urile sale, de multe ori, Tate susține că el contribuie la sănătatea mintală a bărbaților și că reușește să îi ajute.

L-am întrebat pe psiholog cum poate ajuta un astfel de discurs și de ce ajunge să fie intens mediatizat:

„El se folosește de trucuri prin care încearcă să scoată din noi o latură pe care încercăm să o potolim. Cumva, toată lumea vrea să o ducă bine, să fie fericită și să aibă stabilitate financiară. Nimeni nu poate să nege asta.

Însă, un călugăr budist își obține stabilitate financiară și se bucură dacă primește mâncare de la cineva. Nu, Tate vine și spune că ai nevoie de un iaht, de femei, pe asta mizează. Când ești tânăr și îți cauți identitatea este foarte ușor să cazi în capcană. Oamenii susțin genul acesta de personaje pentru că nu există o idee centrală despre ce înseamnă o societate sănătoasă”.

Într-o societate sănătoasă, fiecare dintre noi ar vorbi mai mult despre cât de puțin contează ultimul model de Lamborghini și cât de mult contează să respecți demnitatea umană și limitele celor din jur. Personaje cu un puternic discurs al urii e posibil să capete mai puțină platformă într-un astfel de cadru.

Cât despre teoriile conspirației pe care le propagă Andrew Tate, psihologul spune că ei numesc asta eroare de generalizare.

„România e o țară de 20 de milioane de locuitori. Ai nevoie de o structură mare ca să conduci atâția oameni. Unde sunt mulți, apar mai des și mere stricate. El se folosește de un măr stricat ca să demonstreze că toate merele sunt stricate”, explică Ștefan Feldmann.

În plus, o altă eroare de judecată care apare foarte des în rândul oamenilor este că ajung să creadă că orice spune o persoană cu influență este adevărat, fără a trece acele informații prin filtrul gândirii critice.

„Ideea de a locui într-o societate este că societatea își creează niște reguli minime. Una dintre ele este să nu abuzezi persoane vulnerabile. De exemplu, dacă ai pe cineva cu stimă scăzută sau depresie, să-i spui la locul de muncă că e prost, ar putea fi un abuz. Dacă ne dorim o lume creată pentru oameni și problemele lor, ar trebui să ne gândim la o societate care ține cont”, continuă psihologul.

Acest lucru ar putea fi aplicat și în cazul lui Andrew Tate și a felului în care acționează. Poate ar fi trebuit să intervină cei care îi dau platformă mai rapid.

În schimb, Twitter încă îi oferă spațiu ca să posteze. Ultima postare este pe 17 ianuarie, când frații Tate deja se aflau în arest.

Ambii specialiști consideră că nu trebuie să uităm că, înainte de toate, frații Tate sunt suspecți pentru viol, trafic de influență și constituirea unui grup infracțional.

Problema apare atunci când unii infractori scapă, din diverse motive, iar încrederea oamenilor devine din ce în ce mai mică și se îndreaptă spre astfel de personaje.

Ar trebui să existe un nivel minim de empatie și de conștientizare pentru a vedea că la mijloc există niște victime, a căror experiență este invalidată, încă odată, în acest caz intens mediatizat.

• Citește și: „Dar ea ce a căutat decoltată în Altarul de vară?” După cazul Visarion Alexa, vrem să răspundem la întrebarea: De ce în România există femei care empatizează cu agresorul sexual?​.