Pe măsură ce prețul bitcoin atingea niveluri record luna trecută, lui Inal i se strângea inima după ce în vara lui 2020 și-a cheltuit economiile pentru a construi un sistem care să mineze criptomoneda, relatează Reuters.

Goana dupa bitcoini in AbhaziaFoto: Millenium / Alamy / Profimedia Images

Însă bărbatul fără loc de muncă în vârstă de 30 de ani s-a văzut nevoit să renunțe devreme la investiție, pierzând astfel o potențială avere, după ce penele de curent din regiunea sa natală Abhazia au declanșat la o campanie masivă a poliției împotriva minerilor de criptomonede.

„Mă uit la prețurile de acum ale bitcoin și îmi vine să plâng”, afirmă Inal, care a cerut într-un interviu telefonic acordat Reuters să nu îi fie folosit numele adevărat.

Inal este doar unul dintre sutele de locuitori ai Abhaziei despre care se crede că s-au alăturat unei manii cripto care a cuprins regiunea de pe țărmul Mării Negre anul trecut, declanșând o criză energetică cu care autoritățile încă se luptă.

Algoritmi complecși

Penele de curent au evidențiat costurile energetice ale criptomonedelor într-o perioadă în care interesul global cu privire la banii virtuali este în creștere explozivă și bitcoin, cea mai populară monedă digitală, începe să fie acceptat de către investitorii instituționali.

Bitcoinii sunt generați printr-un proces de „minare” în care o rețea globală de calculatoare concurează pentru a rezolva algoritmi complecși. Aceste calculatoare au nevoie de cantități enorme de energie pentru a rula, experții în climă avertizând că criptomonedele ar putea deraia eforturile de a combate încălzirea globală.

Problema consumului ridicat de energie al generării de bitcoini a lovit din plin Abhazia, odată o destinație de vacanță favorită a elitelor sovietice care și-a declarat independența de Georgia în 1992 după destrămarea URSS.

„Ei suferă cu adevărat de un fel de criză energetică din cauza cantității de cripto minate”, afirmă Maximilian Hess, cercetător la Institutul de Cercetări în Politică Externă, un think thank din Statele Unite.

Cu o populație de aproximativ 240.000 de locuitori, Abhazia are cel puțin 625 de „ferme” cripto înființate în doar ultimii câțiva ani, potrivit estimărilor ministerului economiei al regiunii.

Localnicii cred însă că numărul este cu mult mai mare, numeroase familii având operațiuni de minare la o scară mai mică, dificil de depistat de către autorități.

Guvernul a încercat pentru prima dată să aducă sub control fenomenul în 2018, însă interdicția implementată atunci nu a avut rezultate notabile deoarece componentele hardware folosite pentru minare au rămas legale, potrivit lui Christina Ozgan, ministrul economiei din Abhazia.

Minarea de bitcoini se face prin rezolvarea unor algoritmi complecși (FOTO: Waldemar Thaut / Panthermedia / Profimedia Images)

Afacere profitabilă

Început în 2016, Boom-ul cripto al Abhaziei este înrădăcinat în situația geopolitică aparte a regiunii, afirmă Hess.

Teritoriul este recunoscut ca un stat independent doar de Rusia, care are o prezență militară în regiune, și de o mână de alte state. Restul lumii consideră în continuare Abhazia ca făcând parte din Georgia.

Acest lucru a lăsat teritoriul în mare parte izolat și subdezvoltat, afirmă Hess.

„Abhazia se confruntă cu probleme substanțiale în atragerea oricărei forme de investiții străine sau în creșterea economiei sale locale”, explică acesta.

Prin urmare criptomonedele, care operează în afara sistemului bancar tradițional, au devenit „extrem de populare”, în special datorită prețurilor scăzute ale energiei din zonă.

Costul unui kilowatt pe oră în Abhazia, care își obține majoritatea energiei electrice dintr-o baraj masiv din era sovietică pe care îl împarte cu Georgia, este de aproximativ 0,005 dolari, de 10 ori mai ieftin decât la Tbilisi și de 20 de ori mai puțin decât media din SUA.

„Minarea [de criptomonede] este o afacere foarte profitabilă”, afirmă Inal, acesta precizând că sistemul său i-a adus venituri de aproape 5.000 de dolari pe lună în perioada în care a funcționat.

„Nu există nicio alternativă pentru a câștiga sume de bani de genul în Abhazia”, adaugă bărbatul.

Minarea de bitcoini este una dintre cele mai profitabile ocupații din Abhazia (FOTO: Valeri Sharifulin / TASS / Profimedia Images)

„Blackout”

Inal nu avea loc de muncă de doi ani de zile când, în august 2020, s-a asociat cu încă doi prieteni pentru a pune la un loc 20.000 de dolari ca să cumpere 50 de procesoare de calculator și să-și deschidă afacerea într-o casă abandonată din Suhumi, capitala regiunii.

Guvernul ridicase interdicția de minare a criptomonedelor în luna septembrie, cerându-le minerilor să se înregistreze și să plătească tarife mai mari pentru electricitate, lucru care, dată fiind creșterea explozivă a prețurilor bitcoin, i-a motivat pe mulți alți locuitori ai regiunii să se alăture „goanei după aur” cripto.

Inal și partenerii săi au reușit să își recupereze 80% din investiție până în luna noiembrie. Apoi lucrurile au luat o întorsătură întunecată, la propriu.

La mijlocul lunii noiembrie compania energetică a regiunii, Chernomorenergo, a fost forțată să introducă raționalizarea curentului electric pentru a evita ceea ce inginerul șef al companiei a descris ca fiind un „colaps energetic”.

Consumul de electricitate crescuse cu aproximativ 20% în 2020 față de anul anterior, după ce urcase cu încă 30% din 2016, potrivit datelor autorităților din regiune.

Pe măsură ce se apropia iarna, liniile de electricitate au devenit atât de suprasolicitate încât centralele electrice au început să ia foc, lăsând capitala Sukhumi în întuneric pentru mai bine de o zi, potrivit Chernomorenergo.

„A fost cea mai grea perioadă pentru toată lumea”, afirmă Dimitri, un locuitor al Suhumi care a ceruit să nu îi fie dezvăluit numele complet. „Uneori aveam electricitate pentru o oră iar apoi nu era lumină pentru patru ore”, relatează acesta.

Hidrocentrala Enguri furnizează majoritatea electricității Abhaziei (FOTO: Andrei Bortnikau / Alamy / Profimedia Images)

Speranțe spulberate

În luna decembrie, după ce barajul care furniza electricitate pentru majoritatea teritoriului a fost închis pentru reparații, guvernul și-a inversat poziția, interzicând din nou minarea de criptomonede.

Forțele de ordine au început să vâneze fermele de cripto, să facă razii la domiciliu, în poduri, fabrici dezafectate, garaje și chiar restaurante, tăind cablurile procesoarelor de minare pe care le-au găsit, potrivit ministerului de interne al regiunii.

Inal spune că el și partenerii săi și-au lichidat investiția la sfârșitul lunii noiembrie, înainte de începerea campaniei forțelor de ordine însă după ce tot mai mulți oameni începuseră să devină furioși din cauza penelor de curent.

Cei trei afirmă că au pierdut câteva mii de dolari. Însă alții se confruntă cu o situație mult mai dramatică.

„Unii oameni au cheltuit o grămadă de bani pentru a cumpăra procesoare când afacerea a fost legalizată în luna septembrie. Unii și-au vândut mașinile, alții au făcut datorii pe care nu le pot plăti. Este o problemă foarte mare”, afirmă Inal.

Orașul Suhumi, capitala Abhaziei (FOTO: Valeri Sharifulin / TASS / Profimedia Images)

Incriminare

Deși raziile poliției au ameliorat temporar problema, cererea pentru energie scăzând în luna ianuarie, consumul a început să crească din nou, problemă semnalată de președintele Aslan Bzhania în timpul unei ședințe a cabinetului din luna februarie.

„Nimeni nu se poate relaxa. Avem datoria de a remedia situația”, afirma acesta luna trecută într-un comunicat publicat pe site-ul președinției.

Inal afirmă că unii mineri pur și simplu și-au reconectat fermele la rețea după ce au fost percheziționați de forțele de ordine întrucât nu există penalizări pentru minarea ilegală.

Legislativul local dezbate însă un proiect legislativ care ar permite poliției să confiște echipamentele de minare a criptomonedelor, aplice amenzi substanțiale oricăror persoane care ignoră interdicția și să incrimineze consumul a mai mult de un megawatt de energie.

În timp ce parlamentarii din Abhazia discutau despre noua lege, prețul bitcoin a crescut la un nou nivel record de peste 50.000 de dolari luna trecută, de aproximativ trei ori mai mare decât în momentul în care Inal și-a sistat operațiunea de minare.

„Prima dată (guvernul) a legalizat afacerea iar acum vor să-i transforme în infractori pe cei care minează”, afirmă acesta.

„Nu este corect, nu este deloc corect”, susține Inal.

Aslan Bzhania, președintele Abhaziei, la o întâlnire cu Vladimir Putin despre problemele energetice ale regiunii (FOTO: Kremlin Pool / Alamy / Profimedia Images)

Citește și: