Miliarde de la statul german pentru Thyssenkrupp ca să producă „oțel verde”, cu aprobare de la UE

Thyssenkrupp va primi două miliarde de euro pentru construcția unei fabrici care să producă oțel „verde”. Comisia UE a aprobat joi finanțarea, potrivit comunicatului Thyssenkrupp. Nu este vorba de bani europeni, ci de aprobarea CE care permite guvernului federal să elibereze finanțarea solicitată. Prin proiectul „tkH2Steel“, s-ar putea evita producerea a 60 de milioane de tone de CO2.

Comisia UE a aprobat fondurile germane în vederea construirii unei uzine a Thyssenkrupp, cu producție de oțel ecologică. Subvenția se ridică la până la două miliarde de euro, după cum a anunțat Comisia. În plus, CE a aprobat un pachet de 850 de milioane de euro, pe care Franța îl pregătise pentru ArcelorMittal.

Cum se împart banii

Cel mai mare producător de oțel din Germania, Thyssenkrupp Steel, dorește să construiască o așa-numită fabrică de reducere directă (instalație DR) în Duisburg, pentru a produce oțel „verde”. Acesta trebuie să funcționeze cu hidrogen neutru din punct de vedere climatic și, astfel, să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră în timpul producției de oțel.

Statul Renania de Nord-Westfalia și guvernul federal vor să finanțeze proiectul cu un total de aproximativ două miliarde de euro. Întreaga fabrică, care include și două așa-numite topitorii, este programată să intre în funcțiune la sfârșitul anului 2026. Ar fi atunci cea mai mare astfel de instalație din Germania. Cu toate acestea, construcția nu a început încă. Aproximativ 13.000 de oameni lucrează pentru Thyssenkrupp din Duisburg.

Potrivit informațiilor, ajutorul de stat este împărțit în două părți. Pe de o parte, urmează să curgă subvenții de până la 550 de milioane de euro pentru construirea și ridicarea unei fabrici pentru producția de oțel. Aceasta va fi operată inițial cu gaz natural, dar acesta va fi complet înlocuit cu hidrogen regenerabil și, prin urmare, mai ecologic, până în 2037.

Suma rămasă, de pană la 1,45 miliarde de euro, urmează să fie utilizată pentru finanțarea unui mecanism destinat să acopere costurile suplimentare în primii zece ani de funcționare a noii centrale. Mai exact, acestea sunt costurile care ar fi suportate la procurarea și utilizarea hidrogenului regenerabil, în locul hidrogenului cu emisii scăzute de CO2 (așa-numitul hidrogen albastru).

Potrivit Comisiei UE, peste 58 de milioane de tone de emisii de CO2 pot fi evitate pe toată durata de viață a proiectului. Thyssenkrupp s-a angajat să transmită în mod activ industriei și științei cunoștințele dobândite ca parte a proiectului. Producătorul de oțel vrea să investească aproape un miliard de euro din fonduri proprii.

Colacul verde de salvare

Ministrul federal al Economiei, Robert Habeck (Verzi) a salutat aprobarea ajutoarelor de miliarde. „Este o zi foarte bună care arată că Germania, ca țară industrială, are un viitor verde”, a spus joia trecută vicecancelarul german.

Finanțarea de două miliarde de euro este probabil să fie „cea mai mare finanțare care a fost convenită până acum”. Este unul dintre cele mai mari proiecte de politică industrială. „Demonstrează, de asemenea, loialitatea industriilor consumatoare de energie față de locația lor, spunând vrem să rămânem în Germania, vrem să ne transformăm aici”.

Din punctul de vedere al guvernului de land din Renania de Nord-Westfalia, construirea unei centrale are efecte economice de amploare. „Aceasta este o oportunitate unică, cu perspective pe termen lung pentru crearea de valoare, competitivitatea internațională și păstrarea locurilor de muncă viabile”, a declarat premierul de land, Hendrik Wüst (CDU).

Despre „Thyssenkrupp și criza profundă a unui colos industrial german, accentuată de criza Corona” am relatat anterior în detaliu, aici. În articolul menționat scriam despre supra-capacitățile de pe piața globală a oțelului, care fac dificilă vânzarea acestuia la prețuri profitabile.

Ca o rază de speranță este văzut „oțelul verde”. Pentru producția acestuia este utilizată tehnologia cu hidrogen, în locul combustibililor fosili, ceea ce înseamnă că echilibrul ecologic este mult mai bun. Acest lucru ar permite producătorilor germani, cum ar fi Thyssenkrupp, să se distingă de concurenții lor asiatici. Expertul Roland Döhrn, de la institutul de cercetare economică RWI, subliniază însă că schimbarea va fi costisitoare: „Acest lucru este dificil, pentru o industrie care în prezent nu e în măsură să genereze profit. Prin urmare, schimbarea nu va reuși fără sprijinul guvernului”.

În Germania, și alți producători de oțel doresc să construiască astfel de fabrici. În aprilie anul acesta, compania Salzgitter a primit un grant de un miliard de euro.

Hidrogenul, plus și minus

„Puterea cu hidrogen este cea mai curată sursă de energie, deoarece nu necesită combustie, iar singurele subproduse sunt căldura și apa”, explică un site de profil, TWI Romania.

Celulele electrice de combustibil generează electricitate prin combinarea hidrogenului și oxigenului și pot fi produse dintr-o gamă largă de resurse regenerabile. Cu toate acestea, există unele dezavantaje, inclusiv costul ridicat.

Hidrogenul nu este liber disponibil, ci trebuie separat de apă folosind electroliza -un proces care folosește mai multă energie decat este furnizată chiar de combustibilul cu hidrogen. E, de asemenea, un proces scump care poate duce la eliberarea de gaze cu efect de seră atunci când hidrogenul este eliberat din metan.

Pilele de combustibil cu hidrogen au nevoie de investiții pentru a fi dezvoltate până la punctul în care devin o sursă de energie cu adevarat viabilă. Costul pentru o unitate de putere din pilele de combustibil cu hidrogen este în prezent mai mare decat alte surse de energie -inclusiv panourile solare.

Depozitarea și transportul hidrogenului sunt dificile în comparație cu combustibilii fosili, de exemplu. Nu poate fi pur și simplu pompat prin conducte sau încărcat în spatele camioanelor.

Trecerea la tehnologia cu pilă de combustibil cu hidrogen va necesita o nouă infrastructură care să o susțină, precum și alte implicații, cum ar fi necesitatea modernizarii vehiculelor pentru a găzdui celulele de alimentare cu hidrogen, ca sursă de combustibil. De asemenea, ar apărea și necesitatea creării unei infrastructuri de realimentare a vehiculelor la stațiile de benzină.

Hidrogenul gazos arde în aer la concentrații cuprinse între 4 si 75%, fiind prin urmare o sursă de combustibil ușor inflamabilă, care ridică probleme de securitate. Cu toate aceste dezavantaje, hidrogenul pare a se impune ca o nouă alternativă ecologică la combustibilii fosili.

Miliarde de la statul german pentru Thyssenkrupp ca să producă „oțel verde”, cu aprobare de la UE

Cum se împart banii

Colacul verde de salvare

Hidrogenul, plus și minus

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”