Analiza Problema somajului in Romania. Cum o intelegem? Cum o rezolvam?

Exista opinii care considera ca rata somajului calculata dupa metodologia BIM la 7,5% in Romania este una ridicata, ingrijoratoare. Da, este adevarat orice persoana somer este o ingrijorare pentru orice Guvern, pentru societate in general, dar si la nivel individual. In numeroase studii somajul a fost asociat cresterii excluziunii sociale, saraciei, bolilor de inima, alcoolismului si dependentei de droguri. Chiar in momentul in care vorbim – somajul record la nivelul tinerilor din UE reprezinta indicatorul semnal al unei generatii pierdute.

Cu unul din doi sau trei tineri someri, exista o probabilitate foarte mare ca gradul de competitivitate al economiilor respective sa coboare abrupt. Somajul determina pierdere de productie, determina costuri economice si sociale greu de cuantificat.

Analiza strict economica a ratei somajului indica o serie de concluzii interesante.

Prima. Potrivit estimarilor, Romania are o rata efectiva (reala) a somajului doar cu putin peste rata naturala a somajului (cea corespunzatoare functionarii economiei la nivelul PIB potential, un nivel pe care il putem considera normal) in Q2 2013 aceasta fiind de 7,37% fata de rata efectiva de 7,5% (explicatiile pot fi detaliate intr-o analiza ulterioara). Se observa ca evolutia ratei naturale a somajului este strans corelata cu evolutia ciclului economic si ca exista indicii care sa arate o histereza puternica a ratei somajului.

Incepand cu anul 2006Q2, Romania a avut o rata naturala a somajului aproape de rata reala somajului (in acel moment economia fiind la nivelul potential). Ulterior, rata naturala a somajului a intrat sub nivelul 7 procente, atingand in 2008Q3, pe fondul decalajului puternic inflationist, un nivel minim de 6,68 procente.

Se observa ca intre 2007Q1 si 2008Q4 rata reala a somajului a fost mai mica decat rata naturala a somajului. De exemplu, in 2008Q3 rata reala a somajului a fost de 5,4%, iar rata naturala a somajului 6,68%, ceea ce indica o rata a somajului ciclic negativa de peste 1 punct procentual, semnificand efectele excesului de cerere din economie.

Dat fiind ca somajul structural indica o oarecare inertie, am putea lua in calcul ca in prezent exista o influenta ridicata a somajului frictional (persoane care intra pentru prima data pe piata muncii si persoane aflate temporar intre doua locuri de munca, cu mare probabilitate de angajare).

A doua, comparatia privind rata somajului la nivel european relaxeaza putin ingrijorarile (desi si emigratia are un cuvant de spus aici). Desi nu rezolva problema, comparatia ne indica faptul ca o posibila rezolvare a problemei cresterii ocuparii s-ar putea realiza mai rapid decat in alte state europene, desi rata somajului pe termen lung in Romania (peste 12 luni in somaj) este de 3,4% (deci 45% din total somaj BIM). In randul tinerilor situatia este si mai ingrijoratoare, dupa cum se vede din graficul de mai jos. Pe langa faptul ca unul din patru tineri este somer, aici mai exista o problema, 706.000 de tineri intra in calculul NEET (Not in Employment, Education and Training) fiind exclusi din punct de vedere social. Costul cu acesti tineri NEET este estimat de catre Eurofund la 1,54% din PIB.

A treia. Histereza somajului indica necesitatea unor politici structurale adecvate. Din datele ANOFM, referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca, aceasta fiind de 75%. Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 18%, iar cei cu studii universitare doar 7%. Masurile propuse de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin intermediul Programului National de Ocupare a Fortei de Munca sunt legate de medierea incadrarii in munca pe perioada nedeterminata si determinata; acordarea serviciilor de informare si consiliere profesionala; organizarea cursurilor de formare profesionala; completarea veniturilor somerilor care se incadreaza inainte de expirarea somajului; Incadrarea somerilor peste 45 de ani sau unici sustinatori ai familiilor monoparentale prin subventionarea locului de munca; stimularea mobilitatii fortei de munca (incadrarea intr-o localitate la o distanta de peste 50 km fata de domiciliu; incadrarea in alta localitate cu schimbarea domiciliului); prima de incadrare pentru absolventi;Incadrarea persoanelor cu handicap, prin subventionarea locului de munca; consultanta pentru initierea unei afaceri; burse de locuri de munca s.a.

Totusi, pare ca totusi finantarea alocata politicilor pe piata muncii nu ne ajuta prea mult.

A patra. Urgenta maxima este implementarea unui Plan de reducere a somajului in randul tinerilor. In opinia mea, implementarea unei Scheme pilot de tip „Garantii pentru tineri”- masura luata deja de Ministerul Muncii in vederea imbunatatirii accesului pe piata trebuie completata cu masuri directe de sprijin pentru firmele private. Sistemul de garantii pentru tineri presupune ca in termen de patru luni de la intrarea in somaj sau de la momentul in care nu mai participa la o forma de invatamant formal sa se asigure o oferta de buna calitate pentru ocuparea unui loc de munca, pentru continuarea educatiei, intrarea in ucenicie sau pentru efectuarea unui stagiu. Schemele de „Garantii pentru tineri” vizeaza prevenirea abandonarii timpurii a scolii, cresterea sanselor de obtinere a unui loc de munca si eliminarea barierelor practice din calea obtinerii unui loc de munca.

As mai adauga aici ca masuri structurale extinderea Programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri (startup uri incubatoare de afaceri, etc); stimularea participarii tinerilor romani la programul „Erasmus for Young Entrepreneurs”. Consolidarea parteneriatului public privat pentru infiintarea unui program autohton de formare a tinerilor antreprenori; Facilitarea tranzitiei de la scoala la munca prin promovarea uceniciei si combinarea oportunitatilor de munca si pregatire. Intreprinderile mici (sub 50 de salariati) care angajeaza minim 5 ucenici vor primi un ajutor suplimentar, o subventie pentru fiecare ucenic/an, cu conditia de a mentine acei angajati timp de 2 ani; Promovarea transformarii internshipurilor in contracte de munca permanente (contracte pe perioada nedeterminata). Firmele sa primeasca din partea statului subventie per angajat pentru care internshipul se transforma in contract de munca pe perioada nedeterminata (firma trebuie sa mentina acel angajat minimum 2 ani); Programe de tip „Pasarela” locurile de munca din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajati pentru a dobandi „abilitati transferabile” in joburile din sectorul privat; Generalizarea stagiilor de practica la toate nivelurile de educatie de tip invatamant profesional si tehnic, vocational si teoretic, la nivel preuniversitar si universitar; Extinderea colaborarii dintre scoala, universitate si angajatori prin crearea de platforme platforme on line cu locuri de munca disponibile (intalnirea cererii cu oferta de munca); Program de incurajare a tinerilor rromi sa intre pe piata alba de munca care prevede un stagiu platit de stat, cursuri de specializare si pregatire si la final, consiliere pentru plasamentul pe piata de munca.

Solutiile punctuale sunt bune dar pentru reducerea somajului structural va trebui sa mergem mai departe. Este necesara atacarea rigiditatilor structurale de pe piata muncii, cresterea productivitatii, masuri pentru mobilitatea redusa a fortei de munca, reducerea asimetriei informationale pe piata muncii si in mod sigur, reducerea impozitarii muncii.

Nota redactiei: Cristian Socol este conferenţiar universitar la ASE Bucureşti, consilier personal al premierului pe probleme macroeconomice