Comisia Iordache a adoptat raportul cu modificări la Codul de Procedură Penală. Lista amendamentelor controversate plus articolul care îl poate ajuta pe Liviu Dragnea
Comisia specială parlamentară condusă de deputatul PSD Florin Iordache a adoptat joi raportul final privind modificările la Codul de Procedură Penală cu 15 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă”. Modificările efectuate sunt extrem de controversate iar printre acestea se numără: sentința de achitare dispusă de prima instanță se poate modifica doar dacă se aduc probe noi, dezvăluirile în timpul urmăririi penale sunt interzise iar arestarea preventivă se poate face doar dacă există probe și ‘indicii temeinice’. Unul dintre cele mai controversate amendamente prevede că rejudecarea dosarului se poate cere dacă judecătorul nu a semnat/redactat decizia. Opoziția semnalează faptul că această prevedere ar fi dedicată liderului PSD pentru că îi va putea permite să ceară rejudecarea dosarului referendumului.
Raportul final a fost adoptat cu 15 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă”. Noile propuneri urmează să intre în dezbaterea Senatului ca primă Cameră sesizată. Opoziția anunță ca va contesta modificările la Curtea Constituțională. Deputatul USR, Stelian Ion a declarat la finalul dezbaterilor că România va deveni un paradis al infractorilor dacă aceste modificări vor rămâne în Codul de Procedură Penală.
Cele mai importante și controversate modificări care vizează Codul de Procedură Penală:
- revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces
- pentru arestarea preventivă vor fi necesare probe sau a indicii temeinice (ex: dacă suspectul a săvârşit o infracţiune, a influenţat martorii sau a încercat să distrugă probe)
- instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi
- dezvăluirile în timpul urmăririi penale referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii sunt interzise.
- convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală
- denunţurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 6 luni de la faptă
- audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore.
Opoziția a anunțat că va contesta modificările la Curtea Constituțională. Deputatul USR, Stelian Ion a declarat la finalul dezbaterilor că România va deveni un paradis al infractorilor dacă aceste modificări vor rămâne în Codul de Procedură Penală.
„În momentul de faţă, România devine în mod oficial un stat infracţional, un stat în care legea este făcută de infractori pentru propriile interese. (…) Evident, vom ataca la Curtea Constituţională acest Cod de procedură penală, pentru că este obligatoriu acest lucru şi e singura soluţie şi singura speranţă pe care o mai avem în momentul de faţă”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.
LIVETEXT Cum au decurs dezbaterile:
UPDATE 15:55 Raportul la Codul de Procedură Penală a fost adoptat cu 15 voturi pentru și 3 împotrivă. Raportul merge în dezbaterea Senatului ca primă cameră sesizată.
UPDATE 15: 35 Amendamentul cu dedicație pentru Liviu Dragnea, potrivit spuselor Opoziției, a fost adoptat. Amendamentul adoptat îi va putea permite lui Dragnea să ceară rejudecarea dosarului referendumului în care a primit 2 ani de închisoare cu suspendare.
Articolul 453 care reglementează revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută și când:
- se introduce aliniatul neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care aparticipat la soluţionarea cauzei
- și în cazul în care un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, daca aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză.
UPDATE 15:10 La articolul 421 se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea
UPDATE 14:50 La articolul 305 se introduce un nou amendament care prevede că în termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă, organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei la împlinirea termenului de prescripție”
UPDATE 14:40 Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana luat cunoștiință de săvîrșirea infracțiunii – articolul 290 aliniatul 1 adoptat
UPDATE 14:23 S-a înlocuit sintagma ”suspiciune rezonabilă” cu probe sau ”indicii temeinice”.
De asemenea se elimină alineatele controversate (4) şi (5) din articolul 249 care prevedeau că durata măsurilor asigurătorii în faza de urmărire penală nu poate depăşi 1 an, iar durata totală nu poate depăşi 3 ani.
UPDATE 14:00 Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii – amendament adoptat
- inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a i se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, sa ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine ca o altă persoană să aibă un astfel de comportament
- inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu acesta
- există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în acţiune a mişcării penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni
UPDATE 13:45 articolul 214 depre controlul judiciar aliniatul 1se modifică astfel:
Instanța de judecată în fața căreia se află cauza poate dispune prin încheiere luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat la cererea motivată a procurorului sau din oficiu pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile – amendament deputat UDMR Marton Arpad
UPDATE 13:15 la articolul 162 se introduce un nou aliniat 6 cu următorul cuprins Prin obiecte care nu au legătură cu cauza potrivit alinatului 4 se întelege orice obiect, suport electronic de date sau înscris care nu servește ca mijloc de probă pentru dovedirea infarcțiunii pentru care a fost autorizată perchiziția sau pentru care a fost obținut uletrior mandat de perchiziție de la judecătorul competent potrivit legii amendament adoptat
UPDATE 13:05 Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Articolul 143, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41) Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Acestea se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii și pot fi puse la dispoziția celui vizat, la solicitarea acestuia.
Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obținerea acestora
Articolul 145 aliniatul 1 se modifică astfel: după încetarea măsurii de supraveghere tehnnică procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luata în privința sa – amendament PSD
alin 2 se modifică după momentul informării persoana supravegheată are dreptul da a lua la cunoștiință la cerere, de conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. De asemenea, procurorul trebuie să asigure la cerere, ascultarea integrală a convorbirilor comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supaveghere tehnică amendament deputat UDMR Marton Arpad
Dupa articolul 145 se introduce un nou articol cu următorul cuprins- Dacă din datele și informațiile obținute în baza mandatelor de supraveghere tehnică rezultă probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei alte infracțiuni decât cele prevăzute la aliniatul 2, datele și informațiile se înaintează procurorului care poate proceda potrivit artic 140 și 141 care se aplică în mod corespunzător – amendament adoptat propus de CSM și PSD
UPDATE 13:00 Ședința s-a reluat.
UPDATE 12:20 Pauză 10 minute
UPDATE 12:18 Articolul 139Supravegherea tehnică se dipune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții aliniatul 1există indicii temeinice cu privire la pregătirea sau savârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin 2. – amendamnet adoptat
alin 3 – Înregistrările prevăzute în prezentul capitol efectuate de părți și de subiecți procesuali principali constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții – amendament adoptat
un nou aliniat introdus – Înregistrările de pe camerele de supravechere precum și cele realizate în locurile publice pot constitui mijloace de probă – amendament adoptat
UPDATE 12:10 Articolul 125 privind protejarea martorului ameninţat se modifică astfel – În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.
UPDATE 12:05 Articolul 106 privind audierea modificat astfel: audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 ore, perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore – amendament adoptat
UPDATE 11:57 Ceartă între deputatul USR Stelian Ion și deputații PSD. Iordache îi atrage atenția deputatului USR „De ce facți poze la documente, nu aveți documentul în față? ”
Stelian Ion: Trebuie să ținem o evidență a amendamentelor …nu înteleg care este problema
Eugen Nicolicea PSD: Ești un scandalagiu și o rușine a Parlamentului. Ești un golan.
UPDATE 11:45 Art. 102 privind excluderea probelor obţinute în mod nelegal este adoptat în varianta:
alin 2 Probele obțiunute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal fiind lovide de nulitate absoută
alin 3 Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excludera probei și a mijloacelor de probă
alin 5 Probele și mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul Parchetului în ce privește cauele aflate în faca de urmărire penală, respectiv al instanței, în ce privește cauzele aflate în curs de judecată CSM PSD
UPDATE 11: 30 Articolul 97 după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4) cu următorul cuprins: (4) Pentru a putea servi la pronunțarea unei soluții de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, mijloacele de probă prevăzute la alin. (2) lit. f) trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalității obținerii lor și expertizate, în vederea stabilirii realității ori veridicității acestora.- amendament adoptat
UPDATE 11:33 Articolul 71 privind temeiul strămutării se modifică astfel: Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apl competentă la o altă curte de apel iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă ce rezultă din probe sau indicii temeinice.
UPDATE 11:10 Articolul 64 aliniatul 1 se modifică în sensul că „judecătorul este incompatbil dacă există indicii temeinice că imparțialitate judecătorului este afectată”. Amendamentul nou introdus nu a fost susținut de Opoziție
UPDATE 11:02 Modificări efectuate. Amendamentele CSM și MJ însușite de comisie și adoptate
Articolele adoptate
articolul 47 – Excepțiile de necompetență
(1) Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești.
(2) Excepțiile de necompetență pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți”. MJ
La articolul 39 alineatul (1), litera d) se abrogă.
Competența art 40 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de chestori, de generali, mareşali şi amirali.”
La articolul 38 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„g) infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului şi de adjuncţii Avocatului Poporului;”
La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Curtea de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de tribunale, precum şi împotriva celor pronunţate în primă instanţă de judecătorii, cu excepţia celor date în competenţa tribunalului.”
La articolul 36, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Tribunalul judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii în cauzele privind infracţiuni pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau cu privire la care poate interveni împăcarea CSM
Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 31 Avocatul asistă sau reprezintă părţile ori subiecţii procesuali pe tot parcursul procesului, în condiţiile legii.”
UPDATE 10:52 Amendament CSM acceptat la articolul 22, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) În cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar reprezentantul legal al acesteia renunţă la pretenţiile civile formulate sau, după caz, încuviințează actul de renunţare al persoanei vătămate, procurorul poate continua acţiunea civilă.”
UPDATE 10:45Una din primele modificări se referă la interzicerea comunicărilor publice în cursul urmăririi penale sau al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară.
Modificare art. 4 Cpp
(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.
(4 )În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză.
UPDATE 10:15 Comisia specială dezbate pe articole și votează
UPDATE 10:10 Ședința a început
Cu o zi în urmă, la dezbaterille generale PSD a introdus un nou amendament potrivit căruia organele judiciare pot fi intimidate. Mai exact se introduce un nou alineat care prevede că procurorul poate fi tras la răspundere dacă dispune o măsură privativă de libertate în cazul unui inculpat dacă ulterior acesta este achitat.
„Reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată cu excepția cazului în care survine dezicriminarea faptei a urmare a modificărilor legislative interveniție ulterior pentru orice motiv sau daca la data dispunerii măsurii privării de libertate existăo cauză de încetare a procesului penal” (PSD)
Comisia specială parlamentară condusă de deputatul PSD Florin Iordache a început miercuri dezbaterile la proiectul de modificare a Codului de procedură penală (CPP). Ședința se desfășoară în contextul în care, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României pe Directiva privind prezumția de nevinovăție, pe care țara nostră trebuia să o transpună în legislație până în luna aprilie. Directiva este unul dintre pretextele modificării CPP, alături de punerea în acord a unor articole declarate neconstituționale cu deciziile CCR.
INTERVIURILE HotNews.ro